Gruparea mercenară stimulează instabilitatea în Africa folosindu-se de paramilitarii săi și se concentrează pe dezinformare pentru a-i întări pe aliații Moscovei.

Într-unul dintre documentele secrete sunt întocmite strategiile pe care Statele Unite și aliații le-ar putea urma pentru a lovi Grupul Wagner. Printre acestea se numără furnizarea de informații forțelor ucrainene cu scopul de ale ajuta să-i omoare pe comandanții grupului, scrie Il Messaggero.

• Citește și MAE: Cetățeni români - evacuați din Sudan

Potrivit documentelor Pentagonului, expansiunea rapidă a influenței Rusiei în Africa a constituit o preocupare din ce în ce mai mare pentru oficialii militari și pentru cei din serviciile secrete americane, fapt care i-a determinat anul trecut să găsească modaliatea de a lovi rețeaua de baze și puncte comerciale Wagner cu atacuri, sancțiuni și operațiuni cibernetice.

Într-o perioadă în care liderul grupului Wagner, Evgheni Prigojin, este preocupat de luptele interioare ale Kremlinului pentru implicarea tot mai mare a grupului paramilitar în războiul din Ucraina, oficialii americani descriu expansiunea globală a gupului Wagner ca pe un potențial pericol.

Un document al Pentagonului menționează fișiere care conțin informații despre obiectivele forțelor ucrainene de a-i ucide pe comandanții Wagner și citează dorința altor aliați de a lua măsuri letale similare împotriva traficanților Wagner din Africa.

Cu toate acestea, în dosar există puține elemente care să sugereze că CIA, Pentagon sau alte agenții au creat de fapt probleme grupului Wagner în cei șase ani în care formațiunea de mercenari, controlați de aliatul lui Putin, Prigojin, a ''cucerit puncte strategice în cel puțin opt țări africane.

Cel mai important atac american împotriva grupării Wagner a avut loc lângă Deir al-Zour, Siria, în februarie 2018, când raidurile aeriene americane au ucis câteva sute de luptători Wagner care atacau zeci de forțe Delta Force, Ranger și kurde în apropierea unei fabrici de gaze.

În mare, dosarul prezintă grupul Wagner ca pe o forță relativ liberă în Africa, unde își extinde prezența și ambițiile, chiar dacă războiul din Ucraina a devenit o problemă împovărătoare, dacă nu atotcuprinzătoare pentru Kremlin. Drept urmare, ''Prigojin va consolida probabil și mai mult rețeaua în mai multe țări'', conchide unul dintre documentele de informații, ''subminând capacitatea fiecărei țări de a rupe legăturile cu serviciile sale și expunând statele vecine activităților sale destabilizatoare''.

Ascensiunea grupului Wagner anunță un nou val de competiție între marile puteri din Africa și în același timp o renaștere a autoritarismului, a declarat Anas El Gomati, directorul think tank-ului Sadeq Institute din Tripoli. Cei din Wagner, a spus el, ''sunt o soluție la tipul de probleme în care se află dictatorii africani''.

Grupul Wagner controlează de ceva timp unele site-uri de exploatare a aurului, în special la Darfur, în Sudan, printr-o serie de companii prin care ar urma să revândă metalul prețios în străinătate, în special Rusiei. Securitatea acestor situri a fost asigurată până acum de însuși Mohamed Hamdan Dagalo, despre care știm că a acumulat o mare avere, devenind unul dintre cei mai bogați bărbați din țară.

Oficial, grupul Wagner a pus piciorul în Sudan în 2017. Al Bashir, fostul președinte al Sudanului, călătorește în Rusia, căutând susținere politică și sprijin economic și militar în schimbul cărora promite oportunități economice importante pentru Kremlin. În 2017,  Al Bashir și Putin semnează la Soci un pact de fier.

La câteva luni după acea călătorie, Meroe Gold, o companie minieră nou înființată, deținută de compania rusă M Invest, a pus piciorul în țara care, așa cum știm, este al treilea producător de aur din Africa, și a trimis un număr mare de experți.

În 2020, SUA au acuzat public M Invest că este o companie-paravan a Wagner PMC, care ar folosi-o tocmai pentru exploatarea aurului la Darfur. SUA emite sancțiuni împotriva  Meroe Gold, subsidiarei sale M Invest și împotriva liderilor săi: Andrei Mandel și Mikhaul Potekpin. Potrivit Departamentului de Trezorerie al SUA, companiile l-au ajutat pe Prigojin să tranzacționeze peste 7,5 milioane de dolari.

Potrivit unor analiști, ar fi existat un moment în care Wagner ar fi făcut saltul de calitate, plasându-se dintr-un actor care-și apără propriile interese sale comerciale, într-un protagonist alături de cei aflați la putere, situație care s-ar fi întâmplat în timpul revoltelor populare din 2019 împotriva Al Bashir. Samuel Ramani, autorul cărții ''Russia in Africa: Resurgent Great Power or Bellicose Pretender?'' spune că imediat după căderea lui Al Bashir, șeful grupului Wagner, Yevgeny Prigojin, ar fi încercat să obțină acreditarea la noul Consiliu suveran, spunând că este gata să sprijine noul Sudan condus de Abdel Fattah Al Burhan.

Dar este anul 2019 și serviciile de securitate națională suprimă sângeros protestele populare, închizând diverși membri ai comitetelor locale de rezistență și forțelor pentru libertate și schimbare. Consiliul Suveran dorește să se facă un pas înapoi și să revină la o fază de tranziție pașnică. Prin urmare, grupul Wagner este readus la rolul de simplu garant al intereselor sale comerciale și de gardian al siturilor miniere pe care le administrează.

Sursa: RADOR