Persoane foarte apropiate de Recep Tayyip Erdogan spun că acesta a lăsat deja câteva indicații despre cum să se sărbătorească, în 2071, cea de-a o mie aniversare de la victoria de la Manzikert asupra Imperiului Bizantin.

Un detaliu care spune multe despre puterea pe care crede că o are, și despre viitorul țării, comentează publicația italiană L'Espresso.

Cu toate acestea, duminică, 14 mai, în Turcia se va vota, iar rezultatul este evident. Și întâmplarea face ca acesta să sosească chiar în anul unei alte aniversări importante: cea a centenarului Republicii fondate de Mustafa Kemal Ataturk.

Este pentru prima dată când o coaliție eterogenă de partide, redenumită ''Masa celor șase'', a ales un candidat comun: Kemal Kılıçdaroğlu, un kurd alevi în vârstă de 74 de ani, lider din 2010 al CHP, Partidul Popular Republican, laic și liberal. Scopul este unul singur: cel de a pune capăt celor douăzeci de ani de guvernare a AKP, Partidul Justiției și Dezvoltarii lui Erdogan.

În cadrul alianței, pe lângă CHP, se mai află Partidul Bun, Partidul Fericirii, Partidul Democrat, Partidul Democrației și Progresului și cel al Viitorului. Până și mișcările aflate la distanță de ani lumină de grupul celor șase, deși nu parte din coaliție, au decis să-l susțină pe Kılıçdaroğlu.

''Idealurile noastre sunt foarte diferite de cele ale CHP, dar este singura modalitate de a reconstrui democrația deplină în această țară și de a reveni la o formă de guvernare parlamentară'', spune Ferhat Encu, fost deputat și președinte al sediului HDP din Istanbul, un partid socialist și pro-kurd care a fost persecutat ani de zile de Ankara și constrâns din motive legale să participe la alegeri sub umbrela Partidului Stângii Verde.

În urmă cu două săptămâni au fost arestate sute de persoane, printre care exponenți și persoane legate de HDP, acuzați ca de obicei de presupuse legături cu PKK, Partidul Muncitorilor din Kurdistan, o formațiune politică și paramilitară kurdă pro-independență, considerată oraganizație teroristă și de Uniunea Europeană și Statele Unite.

În trecut și Ferhat Encu a executat mai bine de trei ani de închisoare. ''Erdoğan încearcă să ne pună obstacole în toate felurile, dar noi suntem încă aici – explică el – și dacă trebuie să ajungem al înțelegeri cu alții pentru a-l opri, o vom face pentru a ne impune drepturile''.

Doğan Ergün, vicepreședintele TIP, Partidul Muncitorilor, este de aceeași părere: ''Dacă doi băieți locuiesc în același cartier, unul legat de Akp și celălalt de opoziție, unul își va găsi de lucru, celălalt nu. Iată de ce ziua de 14 mai este o joncțiune crucială între autoritarism și democrație, între nepotism și normalitate''.

Peste o săptămână vom vedea dacă turcii vor face un salt în întuneric, încredințând guvernul unei coaliții cu risc de instabilitate, sau dacă vor prefera să rămână pe calea continuității. De-a lungul anilor, președintele în exercițiu a reușit să întruchipeze ''spiritul națiunii, elaborând o doctrină bazată pe neopatrimonialism ca sistem economic, pe populism ca strategie politică și pe islamism ca ideologie'', așa cum scrie profesorul Valentina Rita Scotti în cartea ''Turcia lui Erdogan''.

Numai că de data aceasta, felul în care a gestionat tragedia cutremurului din februarie și problemele economice, l-ar putea face să piardă mult sprijin. Inflația din țară continuă să fie foarte mare - datele oficiale o dau la peste 50%, dar ar putea fi și mai mult - iar moneda este în cădere liberă. În urmă cu zece ani, un euro era schimbat cu trei lire turcești, astăzi cu peste douăzeci.

''Cumpărăturile au devenit o problemă', spune un prieten care locuiește aici de mult timp.Simbolul opoziției a devenit ceapa. ''Astăzi costă treizeci de lire (un euro și jumătate)” - a spus Kılıçdaroğlu într-un videoclip lansat pe rețelele de socializare - Dar, dacă Erdogan rămâne la putere, va ajunge la 100''.

Între timp, președintele, în ciuda unor probleme de sănătate, își continuă angajamentele electorale. Și ca un fel de pro-memoriam al puterii sale, gigantica navă militară Tcg Anadolu, inaugurată în urmă cu doar o lună, va rămâne ancorată o vreme de-a lungul malurilor Bosforului, granița naturală care desparte părțile asiatice de cele europene ale Istanbulului. ''În acest fel vrea să arate tuturor, cetățeni și vizitatori, marea putere pe care a construit-o și faptul că nu intenționează să renunțe'', spune un oficial care preferă să rămână anonim.

O măreție pe care Erdogan o etalează în politica externă fiind unul dintre puținii intermediari ai lui Vladimir Putin, actor privilegiat în Africa și lider esențial al NATO. Ceea ce face din Turcia o putere regională care cântărește pe scena globală. ''Cu prețul, însă, de a fi încredințat cea mai mare parte a puterii în mâinile unei singure persoane'', spune Doğan Ergün, care nu își ascunde îngrijorarea pentru ''următoarele mișcări'' ale președintelui, în cazul în care ar pierde alegerile.

Din acest motiv, İstanbul Barosu, Baroul orașului, a creat o Comisie de lucru pentru securitate electorală. ''Colegii noștri vor fi prezenți în secțiile de vot pentru a verifica dacă totul decurge bine. În cazul unor probleme critice, vom informa comisia că poate interveni'', explică avocatul Süreyya Turan, managerul de proiect. Care, la întrebarea noastră dacă va fi necesar, râde, preferând să nu răspundă, scrie Mario Bonito.

Sursa: RADOR