Situația economică gravă a Republicii Islamice este în întregime autoprovocată: țara deține rezerve substanțiale de petrol și gaze naturale. Cu toate acestea, consecințele anilor de proastă gestionare economică au acum un impact grav asupra economiei, inflația depășind 40%, scrie Frankfurter Allgemeine Zeitung.

Iranul a fost supus sancțiunilor occidentale timp de decenii, sancțiunile fiind ridicate doar temporar prin acordul nuclear internațional din 2015. Când SUA s-au retras din acord în 2018, în timpul primului mandat al lui Donald Trump, președintele SUA a impus noi sancțiuni. De atunci, comerțul cu petrol iranian, de exemplu, a fost sever restricționat. În plus, există sancțiuni financiare și excluderea multor bănci iraniene din sistemul internațional SWIFT (Society for Worldwide Interbank Financial Telecommunication), ceea ce complică tranzacțiile de plată cu alte țări. Tarifele vamale în valoare de 25%, cu care Washingtonul îi amenință pe partenerii comerciali ai Iranului, ar putea împiedica și mai mult importurile și exporturile.

Până în prezent, Republica Islamică a găsit întotdeauna modalități de a-și desfășura activitatea în ciuda presiunii internaționale crescânde. Petrolul rămâne cel mai important produs de export pentru membrul OPEC. Cel mai important partener comercial al său este China. Agenția Internațională pentru Energie estimează că Iranul a exportat un milion de barili de petrol pe zi către China în 2023. Până în 2025, peste 80% din exporturile de petrol iranian erau destinate Chinei.

Pentru a eluda sancțiunile, partenerii comerciali folosesc o structură opacă de companii-fantomă și entități de tip „cutie poștală”, multe cu sediul în Hong Kong, potrivit unui raport al unei comisii americane care monitorizează relațiile economice și de securitate cu China. Pentru a plăti pentru petrol, cumpărătorii chinezi transferă banii către instituția financiară Chuxin. Această instituție, la rândul ei, finanțează proiecte de infrastructură chinezești în Iran. Se estimează că 8,4 miliarde de dolari au trecut din China în Iran în acest fel în 2024, conform raportului.

De asemenea, Iranul menține în continuare relații comerciale cu India, Turcia, Irak și Emiratele Arabe Unite. Conform rapoartelor din mass-media indiene, India și Iranul au tranzacționat bunuri în valoare de 1,68 miliarde de dolari între 2024 și 2025. India exportă în principal orez, zahăr, ceai și produse farmaceutice către Iran și, în schimb, importă, printre altele, fructe uscate și produse chimice.

Comerțul cu Europa s-a prăbușit

În pofida sancțiunilor oficiale, Europa continuă să joace un rol de partener comercial pentru economia iraniană. Deși comerțul a scăzut brusc din 2018, produse individuale, cum ar fi alimentele și utilajele, sunt încă importate și exportate.

În cadrul UE, Germania este cel mai mare partener comercial al Teheranului. Între ianuarie și noiembrie 2024, companiile germane au livrat Iranului mărfuri în valoare de aproximativ 1,2 miliarde de euro.

În 2025, din cauza sancțiunilor impuse de UE și SUA, această cifră a scăzut la aproximativ 870 de milioane de euro pentru aceeași perioadă, o scădere de aproximativ 25%. Aceasta reprezintă doar o mică parte din totalul exporturilor germane. Mărfurile comercializate sunt destinate în principal scopurilor umanitare: Germania a furnizat în principal tehnologie medicală, cum ar fi aparate RMN, produse farmaceutice și alimente.