"Reafirmăm legătura transatlantică durabilă între Europa și America de Nord, adeziunea noastră la scopurile și principiile Cartei Națiunilor Unite și angajamentul nostru solemn, astfel cum este consacrat în articolul 5 al Tratatului de la Washington, că un atac împotriva unui aliat va fi considerat un atac împotriva tuturor", se arată în Declarația finală a summitului NATO de la Londra.

Șefii de stat și de guvern s-au angajat să crească investițiile în apărare pentru a ajunge la ținta de 2% din PIB, în text precizându-se că în ultimii cinci ani au crescut cheltuielile în materie de apărare ale aliaților - alții decât SUA - ajungând la 130 de miliarde de dolari.

În pofida declarațiilor președintelui francez, Emmanuel Macron, care dă semnale privind dorința unei apropieri de Moscova, Declarația de la Londra reafirmă faptul că "acțiunile agresive" ale Rusiei reprezintă o "amenințare pentru securitatea euroatlantică". Pe de altă parte, liderii aliați au subliniat că rămân deschiși dialogului și unei relații constructive cu Rusia, atunci când acțiunile acesteia vor face posibil acest lucru.

După terminarea părții oficiale a summitului NATO, Klaus Iohannis a declarat jurnaliștilor români că discuțiile au fost "foarte calme, foarte așezate", iar concluzia principală a fost că NATO este unită: "Suntem uniți, NATO este puternică și mergem împreună mai departe, fără niciun semn de întrebare".

Altfel, în stilul caracteristic, Donald Trump și-a anulat conferința de presă de la final, anunțul fiind făcut pe Twitter.

Deși Macron și-a menținut în capitala britanică declarația privind "moartea cerebrală" a Alianței, președintele României o tratează doar ca pe o afirmație care a urmărit să șocheze și să lanseze un proces de reflecție.

"Nici nu cred că a luat cineva acea afirmație așa, ca atare. A fost o afirmație – a și reiterat președintele Macron acest lucru – a fost o afirmație care a dorit să șocheze un pic, ca să inițieze un proces de reflecție. Și noi toți suntem de acord că NATO este puternică, fiindcă membrii NATO sunt state democratice. Iar discuția face parte din democrație. Fără discuție, nu poate să existe o democrație și, în acest fel, lucrurile sunt convins că vor merge foarte bine mai departe", a explicat Iohannis, adăugând că s-a și decis ca, sub conducerea secretarului general, Jens Stonltenberg, să se demareze un astfel de proces de reflecție.

Pentru prima dată, NATO își îndreaptă atenția asupra Chinei, apreciind că influența sa în creștere prezintă atât oportunități, cât și provocări.

De asemenea, textul Declarației include și o referire la noile tehnologii, inclusiv 5G. 

Întrebat în ce măsură crede că este posibil, și în cât timp, să existe o abordare unitară și în cadrul NATO privind 5G, Klaus Iohannis a declarat că devine din ce în ce mai clar că "trebuie să legăm abordarea tehnologiei 5G și din punct de vedere al securității naționale, deci, implicit și din punctul de vedere al securității NATO".

"Este un proces care nu este finalizat prin decizie, dar faptul că mereu se reia discuția arată că această preocupare există și ea este una reală. Odată ce introducem 5G, această chestiune devine vitală, fiindcă 5G nu înseamnă o telefonie mai performantă sau un smartphone mai performant. 5G este gândit să intre în toate sferele vieții cotidiene, a vieții de stat, a comunicării între cetățean și instituții, între instituții, până la urmă și între lucruri – este ceea ce se numește Internetul Lucrurilor. Și atunci impactul, evident, va fi și pe securitate națională și trebuie să ținem cont de aceste lucruri", a afirmat președintele.