Videoclipurile care circulă pe rețelele de socializare arată sute de oameni demonstrând pe strada Saadi din centrul Teheranului și în cartierul Shush, lângă principalul bazar al capitalei, care a jucat un rol crucial în Revoluția Islamică din 1979, care a răsturnat monarhia și a adus islamiștii la putere.

Proprietarii magazinelor au tras obloanele și și-au invitat colegii să le urmeze exemplul. Agenția de știri Ilna a relatat că unii comercianți au continuat să-și țină totuși magazinele deschise.

Nu au fost raportate represiuni ale poliției, deși potrivit martorilor, dispozitivul de securitate a fost masiv în timpul protestelor. Duminică, adunările s-au limitat la cele două piețe principale din centrul Teheranului, unde protestatarii au scandat sloganuri antiguvernamentale.

Devalorizarea rapidă a monedei iraniene

Duminică rialul iranian a scăzut la 1,38 milioane de riali pentru un dolar, continuând să scadă luni la 1,42 milioane riali dolarul.

Cursurile de schimb variază semnificativ în funcție de utilizarea datelor oficiale sau a celor de pe piața liberă. Pe platformele valutare internaționale, euro se tranzacționează la aproximativ 49.000 de riali, o valoare care reflectă cursul de schimb oficial al Iranului, care este în mare parte inaccesibil populației locale.

În schimb, cursul pieței libere – citat frecvent de traderii locali și de mass-media internațională – este mult mai nefavorabil pentru moneda iraniană, euro tranzacționându-se la peste un milion de riali, confirmând astfel diferența mare dintre cursurile stabilite de stat și valoarea reală pe fondul inflației, sancțiunilor și scurgerii de capital.

Devalorizarea rapidă exacerbează presiunea inflaționistă, împingând prețurile alimentelor și ale altor bunuri esențiale și punând și mai mult presiune pe bugetele gospodăriilor. Această tendință ar putea fi exacerbată de o modificare recentă a prețurilor la benzină.

Riscul hiperinflației

Potrivit Institutului Național de Statistică, în decembrie, rata inflației a crescut la 42,2% față de aceeași perioadă a anului trecut și la 1,8% față de noiembrie. Prețurile alimentelor au crescut cu 72%, iar cele ale asistenței medicale și ale consumabilelor medicale cu 50% față de anul precedent. Mulți observatori se tem că acest lucru ar putea duce la hiperinflație.

Relatările din presa oficială iraniană conform cărora guvernul intenționează să majoreze taxele în Anul Nou Iranian, care începe pe 21 martie, au amplificat îngrijorările.

La momentul acordului nuclear din 2015, care a ridicat sancțiunile internaționale în schimbul unor controale stricte asupra programului nuclear al Iranului, moneda iraniană se tranzacționa oficial la 32.000 de riali pentru un dolar.

Tensiunile cu Statele Unite pun presiune pe economia Iranului

Acordul a fost anulat după ce președintele american Donald Trump a retras unilateral Statele Unite în 2018. Iranienii se tem de riscul unui nou conflict, în urma războiului de 12 zile dintre Iran și Israel din iunie anul trecut și de posibilitatea unei confruntări mai ample care să implice Statele Unite, ceea ce sporește îngrijorările pieței.

În septembrie, Organizația Națiunilor Unite a reimpus sancțiuni împotriva Iranului legate de dezvoltarea sa nucleară prin ceea ce diplomații au descris ca un mecanism de revenire rapidă. Aceste măsuri au dus încă o dată la înghețarea activelor iraniene în străinătate, la oprirea tranzacțiilor de armament cu Teheranul și la restricții asupra programului său de rachete balistice.

Sursa: Rador Radio România