Dialogul Shangri-La – reuniunea anuală a miniștrilor apărării din regiunea Asia-Pacific, care a avut loc între 10 și 12 iunie la Singapore, a reprezentat o oportunitate pentru Statele Unite și China de a-și reafirma pozițiile pe cel mai arzător subiect: Taiwan. Dar și să-și etaleze diferențele de opinii privind regiunea India-Pacific, încercând, în ciuda tuturor, să mențină un dialog strategic la cel mai înalt nivel.

Încă de vineri, 10 iunie, secretarul american al apărării, Lloyd Austin, și omologul său chinez, Wei Fenghe, care s-au întâlnit pentru prima dată, au avut un schimb care a durat o oră sau chiar mai mult. Potrivit unui purtător de cuvânt al ministrului chinez, acesta i-a spus omologului său că, „dacă cineva îndrăznește să separe Taiwanul de China, armata chineză nu va ezita să înceapă un război, indiferent de cost”.

În timp ce agenția oficială de presă China Nouă insistă asupra faptului că „principiul unei singure Chine este fundamentul politic al relațiilor dintre China și Statele Unite”, ea indică, de asemenea, că cei doi miniștri „au convenit că cele două armate trebuie să pună în aplicare un consens important la care ajung șefii lor de stat, mențin comunicarea strategică la nivel înalt și nu transformă diferențele în conflict și confruntare”.

În discursul său din 11 iunie, Lloyd Austin a reiterat poziția oficială a Washingtonului cu privire la Taiwan: „Nu sprijinim independența Taiwanului”, a spus el. ”Ne opunem ferm oricărei modificări unilaterale a status quo-ului de către orice parte”. Un mesaj adresat liderilor taiwanezi dar și, bineînțeles, chinezilor. Pentru că, potrivit acestuia, „dacă politica noastră nu s-a schimbat, se pare că, din păcate, acest lucru nu este adevărat pentru Republica Populară Chineză”. „Observăm o creștere semnificativă a activității militare provocatoare și destabilizatoare în apropiere de Taiwan”, a spus el. 

India-Pacific, „inima marii strategii americane” 

Dar generalul Austin a menționat în principal regiunea India-Pacific, un termen pe care l-a folosit de douăzeci și unu de ori. Mesajul este clar. Nici războiul din Ucraina și nici China nu vor submina dorința Washingtonului de a considera această regiune drept „inima marii strategii americane”, „centrul ei de greutate”. O regiune în care „sunt staționați peste 300.000 de bărbați și femei din armata americană. Mai mult decât în ​​orice altă regiune a lumii”.

Washingtonul „nu caută un nou război rece, o NATO asiatică, o regiune împărțită în blocuri ostile”; dar generalul Austin a reafirmat angajamentul americanilor în regiune, cu aliații lor, partenerii lor, grupați în cadrul Aukus (alianța cu Australia și Regatul Unit), Quad (Australia, Japonia, India) sau Asean, aceste țări din Asia de Sud-Est invitate recent pentru prima dată la un summit cu Joe Biden.

Duminică, generalul Wei i-a răspuns lui Lloyd Austin reamintind că în fața unei proclamații a independenței Taiwanului, „China nu ar avea altă opțiune” decât „să lupte până la capăt”. Ministrul a contestat energic strategia și chiar prezența americană în regiune. „Pentru noi, strategia Indo-Pacific este încercarea de a construi un mic grup exclusiv în numele unei regiuni India-Pacific liberă și deschisă, (…) pentru a viza o anumită țară. Este o strategie de a crea conflict și confruntare, de a-i încercui pe alții”, a continuat Wei. 

Declarații amenințătoare ale chinezilor 

Sâmbătă, Zhang Zhenzhong, unul dintre liderii Comisiei Militare Centrale, fusese, în fața presei, și mai virulent: „Statele Unite au dat deja peste cap Orientul Mijlociu și Europa, vor să fie la fel și în Asia-Pacific?”

Cuvintele amenințătoare ale chinezilor trebuie probabil puse într-o perspectivă. Dorința lor de a porni un război împotriva Taiwanului în cazul unei declarații de independență nu este nimic nou. Acesta este motivul pentru care președintele Taiwanului, Tsai Ing-wen, deși președinte al unui partid independentist, are grijă să nu depășească această linie roșie și pledează pentru menținerea statu quo-ului.

Valérie Niquet, cercetător la Fundația pentru Cercetare Strategică, l-a întrebat pe generalul Wei dacă Beijingul ”va respecta statu quo-ul dacă Taiwanul nu își declară independența”, generalul Wei a răspuns: „China încearcă cât mai mult posibil o reunificare pașnică. În cazul secesiunii, China își rezervă alte opțiuni”. Pentru cercetător, armata chineză știe că reunificarea prin forță ar fi extrem de dificilă și spune că este convinsă că „rațiunea ar putea prevala”.

Cu toate acestea, contextul se schimbă: „Problemele nucleare sunt în prim-plan datorită schimbării de abordare a forțelor nucleare chineze (construcție de silozuri în Occident, arme hipersonice), dar și pentru că agresiunea rusă în Ucraina este condusă grație protecției oferite prin descurajarea nucleară, care ar putea fi cel mai rău scenariu din strâmtoarea Taiwan, și, de asemenea, pentru că Coreea de Nord se pregătește pentru un al șaptelea test”, observă Mathieu Duchâtel, directorul programului Asia de la Institutul Montaigne, prezent și el la Singapore.

Sursa: RADOR