Unul dintre fundamentele oricărei politici externe este proporționalitatea dintre pretenția și condițiile obiective de susținere a unei poziții, fie ca urmare a ponderii economice relative, a influenței în domenii specifice sau a simplei forțe militare, notează Folha Online într-un editorial.

În primele două mandate ale sale, Luiz Inácio Lula da Silva, profitând de valul generat de apetitul chinez pentru materii-prime, a lansat Brazilia în ceea ce el a numit drept diplomație activă și maiestuoasă.

Rezultatele au fost amestecate. Brazilia a fost, de fapt, mai proeminentă, dar s-a făcut și de rușine, ca în acordul nuclear eșuat pe care a încercat să-l medieze în Iran.

Au urmat ani de recul din cauza crizei economice și a deconstrucției externe în mandatul lui Jair Bolsonaro. Solul calcinat îi era propice lui Lula, din nou la putere. Reprezentantul PT (Partidul Muncitorilor), în ciuda pasiunii sale pentru dictaturile de stânga, a început bine meciul.

S-a întâlnit cu vecinii și cu omologul său american, Joe Biden, a cărui administrație s-a angajat în special să susțină tranziția democratică amenințată de Bolsonaro. El a făcut o propunere generică de a negocia pacea în Ucraina, puțin probabilă, dar cu un cost redus.

Lula, însă, a început să-și piardă mâna la măsurarea dozelor. Mândria este lăudabilă, desigur, și se bazează pe tradiția de nealiniere a Itamaraty (denumire sub care mai este cunoscut Ministerul Relațiilor Externe al Braziliei, ca urmare a numelui purtat de clădirea în care își are sediul; n. trad.). Dar lumea anului 2023 este complexă, cu un conflict brutal în Europa, inserat în disputa geopolitică ce pune în opoziția China și Rusia cu SUA și aliații săi.

Țări precum Brazilia, India și Turcia încearcă să se echilibreze între poli, dar acest lucru necesită energie. Indienii, de exemplu, au o economie cu 1,4 miliarde de locuitori și arme nucleare.

Astfel, retorica antiamericană asumată de Lula la Beijing, o vizită firească, dat fiind statutul Chinei de cel mai important partener comercial al Braziliei, presupune riscuri. Președintele a vorbit despre independența față de dolar și a criticat spiritul belicos american în războiul din Ucraina.

În ceea ce privește conflictul, reprezentantul PT respinsese deja trimiterea de muniție la Kiev - și a sugerat candid pierderi teritoriale în schimbul păcii. Mai grav, el a declarat că cei agresați sunt la fel de vinovați ca și agresorii.

În afară de aceasta, l-a trimis la Moscova pe consilierul Celso Amorim și l-a primit pe ministrul de externe Serghei Lavrov, care a început în Brazilia un turneu care va cuprinde dictaturile de stânga din Venezuela, Nicaragua și Cuba.

Chiar dacă Brazilia a condamnat războiul la ONU, ministrul Mauro Vieira (relații externe) a preferat să critice sancțiunile împotriva Moscovei alături de reprezentantul Rusiei.

Dacă este adevărat că multipolaritatea este aici pentru a rămâne, fără a miza pe subiecte în care are autoritate, precum schimbările climatice sau securitatea alimentară, Lula semnalează că și-a ales o tabără și riscă să devină doar un jucător secundar în lupta altora.

Sursa: RADOR