Întâlnirea, care a durat cu 90 de minute mai mult decât era programat, a fost ocazia perfectă pentru o „discuție sinceră și serioasă” în privința situației din Ucraina, a problemelor legate de activitățile militare ale alianței și ale Rusiei, precum și a situației din Afganistan, a spus miercuri Jens Stoltenberg, secretarul-general al Alianței Nord-Atlantice, relatează Associated Press. 

„Între NATO și Rusia sunt diferențe profunde și persistente”, a spus Stoltenberg. „Întâlnirea de azi nu a schimbat (acest lucru)”. 

Niciun rezultat nu a fost anunțat la finalul întâlnirii, prima reuniune a consiliului din iunie 2014. Stoltenberg a spus că se așteaptă ca o altă întâlnire să aibă loc, fără a anunța sau estima o posibilă dată. 

Ministrul german de externe Frank-Walter Steinmeier a spus că nimeni nu se aștepta ca întrunirea să fie simplă și plină de armonie. „Dar având în vedere numărul mare de probleme dificile, însăși dialogul este valoros și trebuie continuat”. 

Ce a provocat răceala

Consiliul NATO-Rusia a fost înființat în 2002 ca un forum de consultări între cei doi foști inamici din timpul Războiului Rece, dar ultima întrunire a avut loc în iunie 2014, când anexarea Crimeei de către Rusia a dus la înghețarea relațiilor diplomatice între cele două părți. 

Dacă occidentalii au dezaprobat anexarea Crimeei și implicarea rusă în conflictul din Ucraina, Rusia este iritată de prezența crescută a NATO la granițele sale de vest, în special de scutul anti-rachetă. 

Moscova adoptă toate măsurile militare ca reacție la suplimentarea capacităților Alianței Nord-Atlantice în apropierea frontierelor vestice ale Rusiei, a spus miercuri adjunctul ministrului rus al Apărării, Anatoli Antonov, oferind ca exemple sistemele antibalistice din România și Polonia. 

„Asistăm la acumularea de capabilități militare de-a lungul frontierelor vestice ale Federației Ruse. Astfel de planuri sunt implementate în sfera apărării antirachetă. Bugetele alocate apărării în statele membre NATO sunt în creștere. Am observat aceste lucruri și adoptăm măsurile militare adecvate. Dar vreau să subliniez că suntem împotriva unei curse a înarmării, indiferent cine ne-ar impune-o”, a spus Antonov, potrivit site-ului agenției Tass, citat de Mediafax. 

„Rusia nu va tolera nicio tentativă de a i se dicta cum să reacționeze și va riposta la suplimentarea capacităților militare în țări NATO situate în apropierea frontierelor ruse, spre exemplu la instalarea de sisteme antirachetă”, a atras atenția Antonov.

Planul NATO de instalare a unor elemente antibalistice în România și Polonia reprezintă o sursă de tensiuni cu Moscova. Rusia consideră că sistemele militare sunt îndreptate împotriva sa, deși Alianța Nord-Atlantică a dat asigurări că sunt vizate capacitățile balistice ale unor țări precum Iranul și Coreea de Nord. 

Baza antirachetă de la Deveselu (județul Olt) a devenit funcțională în 18 decembrie 2015.