Premierul ungar a folosit criza politică din Bulgaria pentru propagandă pro-Putin în timpul participării sale la întâlnirea anuală cu etnicii maghiari care locuiesc în România.

Viktor Orban a făcut apel sâmbătă la Băile Tușnad din Transilvania pentru ridicarea sancțiunilor împotriva Rusiei și negocieri de pace în Ucraina, în principal între Washington și Moscova, iar UE să nu fie de nicio parte, ci să se stea între Rusia și Ucraina.

Enumerându-și argumentele, Viktor Orbán a spus: ”Europa are o problemă, o problemă economică, dar și una politică, întrucât guvernele cad ca un domino. De la începutul războiului, guvernele Marii Britanii, Italiei, Bulgariei și Estoniei au căzut. Și toamna încă nu a venit".

De fapt, el a legat de războiul Rusiei împotriva Ucrainei procesele din patru țări care au origini complet diferite, comentează publicația bulgară Dnevnik.

În Bulgaria, guvernul a fost dat jos de la putere – cel puțin aparent – nu din cauza sancțiunilor sau a sprijinului pentru Ucraina, ci din cauza intereselor pur interne; moțiunea de cenzură a fost din cauza unei politici financiare slabe, în timp ce situația macroeconomică și a datoriei țării este una dintre cele mai bune în UE, iar câteva zile mai târziu, în Parlament, partidele de opoziție au cerut aproape un miliard de de leva în plus pentru cheltuielile sociale de la buget; pasiunile din jurul „trădării naționale” pentru Macedonia s-au întors la 180 de grade cu aprobarea așa-zisei propuneri franceze de a debloca începerea negocierilor pentru aderarea europeană a Macedoniei de Nord.

Cabinetul lui Boris Johnson a căzut din cauza unei serii nesfârșite de scandaluri, în care el a fost implicat personal, de la petreceri, în timp ce Marea Britanie era sub izolare strictă, până la numirea unui coleg de partid cunoscut pentru agresiunile sale sexuale; în cele din urmă, liderii partidului au decis că, avându-l pe Johnson la cârmă, nu avea nicio șansă de a câștiga următoarele alegeri parlamentare și ar trebui să-l înlăture; atitudinea față de război în cele două principale partide ale țării este fără echivoc în sprijinul Ucrainei.

Guvernul lui Mario Draghi a căzut din cauza a trei partide din propria lui coaliție, cunoscute pentru legăturile strânse cu Vladimir Putin - stânga populistă Mișcarea 5 Stele (M5S) a lui Giuseppe Conte, Forza Italia a lui Silvio Berlusconi și Liga lui Matteo Salvini.

Motivul a fost categoric o insistență puternică a celor de la M5S de a primi un pachet de ajutor social de miliarde de euro într-un moment în care fostul bancher central al zonei euro, Draghi, încerca să echilibreze bugetul unei țări cu datorii uriașe.

Ministrul de externe Luigi Di Maio i-a acuzat pe liderii celor trei partide că fac munca lui Putin și se gândesc doar la alegeri, în loc să stabilizeze economia și să continue sprijinul militar pentru Ucraina. Potrivit acestuia, Italia nu va mai putea semna niciun nou contract energetic în ajunul unei perioade severe de iarnă.

În Estonia, premierul Kaja Kallas a provocat ea însăși căderea cabinetului său, pentru a da afară un partid care era văzut în țară drept ”partidul rușilor” și care avea un acord de cooperare cu Rusia Unită a lui Putin, dar mulți dintre miniștrii săi nu aveau acces la informații clasificate. Kallas a creat o nouă coaliție, cu care să treacă lunile până la alegerile parlamentare la termen, în primăvara lui 2023.

Estonienii se confruntă cu una dintre cele mai mari rate ale inflației (22%) din UE, prețurile fiind deja în creștere de anul trecut, când Belarus, cu ajutorul lui Putin, a strâns mii de migranți de-a lungul graniței cu Polonia.

În discursul său în România, premierul ungar a mai spus: „Dacă am fi fost puțin mai norocoși și în acest moment crucial președintele Statelor Unite ar fi fost Donald Trump, precum și dacă am fi convins-o pe Angela Merkel să nu plece, războiul n-ar fi început niciodată”.

În urmă cu câteva săptămâni, Orbán a declarat la o adunare a republicanilor conservatori de la Budapesta că principalul obiectiv pentru care va lucra este înfrângerea în 2024 a democraților în SUA la alegerile prezidențiale și a forțelor liberale din Europa la votul pentru Parlamentului European.

Sursa: RADOR