Pentru că partidele care-l susțin au pus bariere. În primul rând, Partidul Socialist Bulgar (PSB) pusese condiția ca Kiril Petkov să nu mai fie prim-ministru. Formațiunea „Există un Astfel de Popor” (ITN), a declarat, însă, prin Toșko Iordanov, că nici Asen Vasilev nu este potrivit. Pentru ei, Nikola Mincev, Andrei Giurov și Daniel Lorer, ar fi potriviți.

În același timp, „Continuăm Schimbarea” (PP), „Bulgaria Democrată” (BD) și Partidul Socialist Bulgar (PSB) clar nu vor să le fie din nou partener partidul „Există un Astfel de Popor„ și nu numai că nu-i invită pe reprezentanții partidului la discuții, ci preferă să caute alte diviziuni în cadrul acestuia, după cum spune Iva Miteva.

Cu toate acestea, cea mai mare limitare a fost stabilită chiar de către partidul care are mandatul (PP) - să nu guverneze cu un cabinet minoritar. Până acum, se știe că cel puțin cinci parlamentari nu-i ajung pentru o majoritate de 121, dacă-i includem în numărul de asigurați suplimentar nu doar pe cei șase secesioniști de la ITN, ci și un deputat care a părăsit grupul „Vzrajdane” - Elena Gunceva.  

Poate oare Asen Vasilev și cabinetul să rămână la putere doar câteva ore? 

Tendința celor de la „Continuăm Schimbarea” este ca, dacă nu se vor asigura până vineri 121 de deputați, să-i întoarcă mandatul președintelui. Există însă și o mișcare mai extravagantă: Vineri, Vasilev să îi înmâneze președintelui un mandat realizat cu componența și structura cabinetului, care va fi supus la vot, chiar dacă nu vor fi asigurați 121 de deputați. Cu ultima speranță că, eliberați de presiunile preliminare din interiorul partidului, ori preocupați de țară și de propriul viitor, parlamentarii de la diferite grupuri vor vota „pentru” noul guvern.

În ciuda acestor eforturi, este posibil ca guvernul să nu strângă 121 de voturi, dar să fie ales. Să spunem că asta se va întâmpla cu ajutorul GERB și al Mișcării pentru Drepturi și Libertăți. Este suficient ca zece dintre deputații lor să nu participe la vot și guvernul să fie aprobat cu voturile a mai mult de jumătate dintre deputații prezenți, așa cum prevede Constituția. Dar astfel rămâne un guvern minoritar, ca are mai puțin de 121 de voturi și cu greu poate trece decizii importante și poate fi răsturnat în orice moment.

Dacă Asen Vasilev vrea să fie consecvent până la capăt - că nu va conduce un cabinet minoritar -, va trebui să demisioneze imediat după alegerea sa. Acesta ar fi cel mai scurt guvern din istoria Bulgariei, care a demisionat la câteva ore sau zile după ce a depus jurământul - chiar mai scurt decât cabinetul de o săptămână al lui Konstantin Muraviev din septembrie 1944.

Un guvern minoritar este într-adevăr inacceptabil pentru coaliția „Trei+”, pentru că reformele cheie ale acesteia ar fi blamate sau susținute de alte partide, la un preț mare, cu înțelegeri secrete. Dacă, de exemplu, reforma judiciară continuă să se destrame, atunci o prioritate cheie a BD și a PP va rămâne blamată, iar participarea lor la guvernare va deveni inutilă. Nici măcar Boiko Rașkov, care a fost lansat de PP, nu va putea fi ales în funcția de șef al Comisiei de Combatere a Corupției și Confiscare a Averilor Dobândite Ilicit.

Șansele unui cabinet cu al treilea mandat 

Șansele formării unui guvern cu al treilea mandat (pentru că GERB a promis ferm că îl va întoarce pe al doilea) par neclare deocamdată. Fie va fi din nou un cabinet minoritar, fie va fi o majoritate mai largă, sub marca „euroatlantică”. Dacă al treilea mandat ajunge la Bulgaria Democrată, atunci Boiko Borisov ar putea acorda „oficial” zece voturi parlamentare în numele stabilității politice externe, fără ca acest lucru să fie perceput ca participare a GERB în coaliție.

O astfel de majoritate guvernamentală cu greu va putea efectua reforme serioase, dar va pune bazele pentru realizarea unui consens obligatoriu, fără de care nicio reformă judiciară nu este posibilă nu numai în acest parlament, ci și în următorul.

Dacă președintele dă din nou al treilea mandat Partidului Socialist Bulgar, la fel ca în parlamentul precedent, șansa de a se realiza acest lucru este aproape zero, pentru că BD și GERB nu au cum să se „urce în acest tren”, mai ales după veto-ul Corneliei Ninova cu privire la armele pentru Ucraina.

Dacă mandatul revine la ITN, atunci partidul poate căuta o coaliție doar cu GERB și Mișcarea pentru Drepturi și Libertăți (DPS) - oamenii lui Slavi Trifonov nu vor putea conta pe niciuna dintre forțele politice pe care el le-a dat jos de la putere. Cu toate acestea, formațiunile ITN-GERB-DPS vor mai avea nevoie de nouă deputați pentru majoritate și este absurd să atragă și formațiunea „Vâzrajdane” (cel puțin, ceva de genul unui nou „proces de renaștere” va rezulta pentru DPS, dar și pentru adepții lui Kostadin Kostadinov).

Separat, doar „Vâzrajdane” are un interes urgent pentru alegeri imediat, pentru a câștiga mult mai mulți deputați, nu pentru a prelungi viața celui de-al 47-lea parlament, în care are doar 12.  

Alegerile anticipate nu sunt o soluție 

Ochiometric, șansele ca un cabinet condus de Asen Vasilev să fie ales sunt de 50 la 50. Iar probabilitatea ca un guvern cu al treilea mandat să reușească este de cel puțin două ori mai mică. Dar chiar și în cazul unui succes, rămân întrebările dificile.

Dacă se adună o majoritate guvernamentală, cât de stabilă va fi aceasta dacă va depinde de predictibilitatea comportamentului câtorva parlamentari neafiliați? Dacă este un cabinet minoritar, poate fi suportat prețul care va fi plătit de cei care participă la putere și ceilalți care o susțin pasiv? Partidele trebuie să-și convingă alegătorii de corectitudinea strategiei alese.

În orice caz, rezolvarea cu succes a acestor probleme duce la posibilitatea de a avea o guvernare parlamentară și de a putea rezolva probleme cheie pentru Bulgaria, așa cum s-a realizat cu succes legat de ridicarea veto-ului pentru Macedonia de Nord. În caz contrar, rezultatul după următoarele alegeri anticipate va fi cel mai probabil din nou blocat, indiferent de cine va câștiga.

Sursa: RADOR