În 2002, politologul Steven Levitsky de la Universitatea Harvard a definit un nou model de autocrație a secolului XXI, care două decenii mai târziu s-a răspândit în întreaga lume: Rusia lui Vladimir Putin, Ungaria lui Viktor Orbán, Salvadorul lui Nayib Bukkele, Venezuela lui Nicolás Maduro, Turcia lui Recep Tayyip Erdogan și India lui Narendra Modi sunt un exemplu pentru ceea ce se numește „autoritarism competitiv”.

Într-un articol recent din „The Atlantic”, Levitsky avertizează că, „în primele sale săptămâni înapoi la putere, Donald Trump a făcut deja mișcări puternice în această direcție. El încearcă să epureze serviciul public și să lanseze investigații politizate împotriva rivalilor săi. El a grațiat susținători paramilitari violenți și încearcă să preia controlul unilateral asupra cheltuielilor Congresului. Acesta este un efort coordonat de a se consolida, de a consolida puterea și de a-și slăbi rivalii”.

După aproape două luni de guvernare pe bază de decrete — el a semnat 128 de ordine executive — casa democrației americane, considerată cândva o operă a arhitecturii instituționale pentru echilibrul ei, se clatină. Evenimentele din ultima săptămână sunt un bun exemplu în acest sens.

Agenții de imigrare au percheziționat un apartament deținut de Universitatea Columbia din New York, au făcut arestări fără mandat și au revocat permisul de ședere permanentă a activistului palestinian Mahmoud Khalil, unul dintre liderii mișcării care anul trecut s-a răspândit prin campusurile universităților din toată țara împotriva transportului de arme către Israel pentru masacrarea Gazei. Trump, care i-a justificat arestarea pe motiv de presupus antisemitism, a avertizat că acesta a fost doar începutul reprimării protestelor, care erau considerate un drept sacru în Statele Unite.

„Aceasta este prima arestare din multele care urmează. Știm că există mai mulți studenți la Columbia și alte universități din întreaga țară care au participat la activități pro-teroriste, antisemite și anti-americane, iar Administrația Trump nu va tolera acest lucru. Mulți nu sunt studenți, sunt agitatori plătiți. Vom găsi, aresta și deporta acești simpatizanți teroriști din țara noastră, ca să nu se mai întoarcă niciodată”, a postat Trump pe platforma sa, Truth Social.

În același timp, el a anulat granturi și contracte federale pentru Universitatea Columbia, în valoare de aproximativ 400 de milioane de dolari, cel mai recent atac asupra învățământului superior, deja amenințat cu reduceri dacă își mențin limba și programele de diversitate, echitate și incluziune (DEI) pentru a favoriza admiterea studenților afro-americani, a femeilor și a a celor cu venituri mici. Următorul pas, așa cum a avertizat de câteva săptămâni, va fi încercarea de a închide Departamentul de Educație, care intră în jurisdicția Congresului, și de a elimina toate tipurile de burse și granturi pentru studenți și cercetare.

Un alt episod din această săptămână a îngrijorat analiștii și experții în democrația americană. Vineri, Trump a ținut un discurs răzbunător, de o oră și un sfert, la Departamentul de Justiție, cerând urmărirea penală a oponenților săi politici, spunând că CNN și alte instituții media care îl critică ar trebui să fie „proscrise” și ar trebui închiși judecătorii și procurorii implicați în cele patru acuzații penale ale sale și a unei condamnări, ceea ce l-a transformat în primul infractor în funcție.

Este neobișnuit ca un președinte să apară în fața justiției din biroul procurorului general: președinții, inclusiv el în primul mandat, au tendința de a evita asta ca semn că politica nu se amestecă în chestiunile judiciare. Dar Trump, de la departamentul care l-a urmărit penal pentru încercarea de a răsturna rezultatele alegerilor din 2020 și pentru reținerea de documente secrete după ce și-a părăsit mandatul, s-a autoproclamat „șeful forțelor de ordine” din țară și s-a lăudat cu victoria sa electorală, în ceea ce părea un discurs de campanie care a început cu imnul „God bless America” de Lee Greenwood și s-a încheiat cu YMCA al trupei The Village People.

Procurorul general Pam Bondi i-a arătat cel mai nou tablou al departamentului: portretul prezidențial al lui Trump, a cărui expresie este identică cu cea din fotografia oficială. În lungul său discurs, președintele a proclamat sfârșitul a „patru ani lungi de corupție, instrumentalizarea justiției și predarea criminalilor violenți”. Și a anunțat că va folosi sistemul de justiție pentru a-și urmări rivalii politici: „Poporul american ne-a dat un mandat și ceea ce cer este o anchetă pe scară largă asupra corupției din sistemul nostru”, a spus el. „Vom elimina actorii necinstiți și forțele corupte din guvernul nostru. Vom expune crimele lor odioase și conduita greșită la niveluri nemaivăzute până acum. Va fi legendar”. El s-a referit la instanțele care l-au urmărit penal numindu-le „scursuri”, pe judecători i-a făcut „corupți”, iar pe procurorii „deranjați mintal”. „Sunt oameni răi, sunt oameni cu adevărat răi”, a spus el. „Cei care ne-au făcut asta ar trebui să meargă la închisoare”.

Dacă separarea puterilor și pluralismul politic sunt doi piloni fundamentali ai democrației, alegerile sunt o condiție sine qua non. După ce au instigat la atacul asupra asaltarea Capitoliului pe 6 ianuarie 2021, pretinzând fraudă electorală, Trump și aliații săi fac eforturi puternice în al doilea mandat pentru reformarea alegerilor, lucru pe care mâna sa dreaptă, Elon Musk, a spus de mult că trebuie să se întâmple și despre care a reiterat săptămâna trecută după discursul lui Trump la o sesiune comună a Congresului . El a spus prin intermediul rețelei sale de socializare, X, că republicanii sunt pe cale să câștige „cel puțin 60 de senatori” la alegerile intermediare din 2026, care pedepsesc de obicei partidul aflat la putere, și că reforma va fi necesară „pentru a se asigura că democrații nu falsifică alegerile”.

Nu este singurul semn al intenției de a perpetua mișcarea MAGA la putere. La doar trei zile după învestirea lui Trump, reprezentantul din Tennessee, Andy Ogles, a prezentat un proiect de lege pentru modificarea celui de-al 22-lea amendament la Constituție, care limitează președinția la două mandate, pentru a-i permite republicanului să candideze pentru un al treilea mandat în 2028. Trump, cel mai în vârstă președinte ales și care a susținut în mod repetat ideea, va avea atunci 82 de ani. Poate că vârsta lui este în prezent principala limitare pentru continuarea mandatului său, dar odată cu președinția sa radicală, el a pus deja bazele unei autocrații competitive în America.

(Articolul este semnat de Javier de la Sotilla)

Sursa: Rador Radio România