Donald Trump face Panama să plătească pentru favorurile acordate Chinei

Președintele american consideră controlul Canalului Panama ca aparținând Statelor Unite, care i-au finalizat construcția, și contestă prezența infrastructurii chineze, scrie „Le Monde” (Franța) sub semnătura lui Harold Thibault.
În timpul discursului său de învestire de luni, 20 ianuarie, noul președinte al Statelor Unite, Donald Trump, nu a mai atacat China atât de direct și aspru pe cât se temea Beijingul. În schimb, s-a concentrat pe o țară mică, foarte apropiată istoric de Statele Unite: Panama. El a acuzat Panama că taxează scump navele americane care trec prin faimosul său canal și a susținut că China gestionează operațiunile din teren. „Nu l-am dat Chinei, l-am dat statului Panama și /acum/ îl luăm înapoi”, a spus el.
O referire la cele două terminale portuare situate la intrarea în canal, Balboa, pe partea Oceanului Pacific, și Cristobal, pe partea Oceanului Atlantic, încredințate, din 1996, unui grup din Hong Kong, CK Hutchison, creat de omul de afaceri Li Ka-shing, acum în vârstă de 96 de ani, care administrează 53 de terminale în întreaga lume.
Președintele statului Panama, José Raul Mulino, a declarat imediat că a respins cuvintele lui Trump „în întregime” și s-a plâns Națiunilor Unite că noul președinte al Statelor Unite „subminează integritatea teritorială a statului Panama”. Dar, în același timp, Panama a declanșat un audit al terminalelor, publicând imagini cu inspectorii săi debarcând dintr-un microbuz la sediul local al firmei Hutchison, operațiune care ar putea avea drept scop să arate că Panama deține controlul deplin al operațiunilor, dar și că puterea este interesată de modul în care a fost reînnoit contractul în 2023, sub guvernul anterior.
Președintele american subliniază frustrarea pe care evoluția poziționării statului Panama a generat-o la Washington în ultimul deceniu. În 1903, Statele Unite au ajutat panamezii, care făceau pe atunci parte din Columbia, să devină independenți. Ei au lansat apoi construcția canalului în 1904, după eșecul francezilor de a-l realiza. Washingtonul a transferat controlul canalului Panama abia în 1999, în schimbul angajamentului privind neutralitatea permanentă a acestei căi navigabile strategice pentru comerțul mondial.
Dar, în 2017, un nou jucător a intrat în scenă: China. Președintele de la acea vreme, Juan Carlos Varela, era foarte deschis față de promisiunile de investiții. La 14.000 de kilometri depărtare, Beijingul era supărat de schimbările politice care aveau loc în Taiwan: insula pe care nu o controlează, dar pe care o consideră una dintre provinciile sale, tocmai își alegea un președinte foarte critic față de legăturile cu China.
Acesta a fost sancționat prin convingerea statului Panama, care încă recunoștea Taipeiul, să stabilească în schimb legături cu Beijingul. Varela a fost dispus să spună cuvintele magice: „Taiwanul este o parte inalienabilă a teritoriului Chinei”.
Xi Jinping primit cu onoruri
China a avut cu atât mai mult de oferit cu cât se afla la apogeul ofensivei sale de a-și extinde influența și interesele la nivel internațional, o politică ambalată, sub președinția lui Xi Jinping, sub formula „Noului Drum al Mătăsii”, din care Panama avea să devină primul membru latino-american. Un oficial chinez a numit progresele diplomatice ale Beijingului în Panama „cea mai mare realizare diplomatică pentru China în 2017”.
China, principalul exportator al planetei și o putere cu ambiții în creștere, arată un interes deosebit pentru căile de trecere dintre oceanele Pacific și Atlantic. Un miliardar chinez, Wang Jing, negociase o concesiune pentru a construi un canal prin Nicaragua, cu binecuvântarea Beijingului, dar proiectul a fost abandonat după ce omul de afaceri și-a văzut averea dizolvându-se în timpul prăbușirii bursei chineze din 2015.
În Panama, lista proiectelor chineze avea să crească rapid: un tren de mare viteză (TGV) de 400 de kilometri care să lege Panama City de granița cu Costa Rica, un alt terminal portuar de ultimă generație, o linie de metrou în capitală, al patrulea pod peste canal. Xi Jinping a fost primit acolo cu onoruri în 2018, iar Beijingul a propus chiar construirea unei noi ambasade cu vedere la canal.
Acest ultim proiect a trebuit să fie abandonat, deoarece reprezenta o schimbare simbolică și noul președinte panamez, Laurentino Cortizo, ales în 2019, era mult mai receptiv la preocupările Washingtonului și la dezbaterile din rândul populației cu privire la micile beneficii directe ale prezenței China, interesată în special de producția unei uriașe mine de cupru și de traficul pe canal. Proiectul TGV nu mai este în derulare, proiectul podului a fost redus pentru a trece pe sub canal noua linie de metrou, a cărei construcție a fost încredințată conglomeratului sud-coreean Hyundai. Negocierile pentru a ajunge la un acord de liber schimb au fost suspendate.
Dar unele interese asociate cu China au fost menținute, în special cele două terminale de containere de la intrarea în canal încredințate firmei Hutchison cu douăzeci de ani înainte de luna de miere sino-panameză. Acestea ridică, ca și în alte locuri – de la Atena până în Sri Lanka, trecând prin Peru – problema rolului pe care l-ar putea juca un terminal comercial în cazul unui conflict între cele două puteri conducătoare de pe planetă.
Sursa: Rador Radio România
Comentarii