Fermitatea tonului nu este de bun augur pentru un compromis iminent. Mai degrabă sugerează că negocierile cu Iranul pentru salvarea acordului nuclear denunțat de Donald Trump în 2018 sunt din nou într-o fază critică. Într-o declarație comună, Franța, Regatul Unit și Germania au criticat, sâmbătă, 10 septembrie, „continuarea escaladării nucleare a Iranului” și au denunțat atitudinea acestuia, care „periclitează perspectivele restabilirii [Planului de acțiune cuprinzător comun]”, JCPoA. Poziția adoptată acum de cele trei state europene în negocieri contrastează cu eforturile lor constante de a media în această afacere.

La rândul său, Iranul a denunțat declarația ca fiind „neconstructivă” și „regretabilă”.

În ultimele săptămâni, Parisul, Berlinul și Londra mai sperau să smulgă un acord în septembrie, astfel încât să poată fi ratificat înainte de următoarele alegeri intermediare din Statele Unite, din 8 noiembrie.

Fără a întrerupe negocierile, europenii își pierd totuși răbdarea, întrucât programul nuclear iranian s-a accelerat în ultimele luni de negocieri zadarnice: conform ultimului raport trimestrial al Agenției Internaționale pentru Energie Atomică (AIEA), Republica Islamică și-a crescut în continuare stocul de uraniu îmbogățit la 60%. Și timpul necesar pentru ca partea iraniană să acumuleze suficient material fisionabil pentru a face un focos nuclear („breakout time”) s-a scurs, notează Le Monde.

„Limitele flexibilității noastre” 

În acest context, un compromis pare acum dificil, în ciuda eforturilor lui Enrique Mora, trimisul UE responsabil cu intermedierea între Washington și Teheran, care încă nu negociază direct. „Mediatorul” a pus pe masă un nou proiect de compromis în august. Degeaba. „Modificările suplimentare încorporate în această versiune finală ne-au dus la limitele flexibilității noastre”, avertizează Parisul, Berlinul și Londra, denunțând totodată atitudinea părții iraniene.

Din păcate, Iranul a ales să nu profite de această oportunitate diplomatică decisivă. În schimb, a continuat să-și extindă programul nuclear cu mult dincolo de orice justificare civilă plauzibilă. »Cele trei capitale europene denunță în special revendicările de ultim moment ale Teheranului, pentru a închide investigațiile deschise de AIEA pentru încălcarea monitorizării activităților sale nucleare.

„Pe măsură ce ne-am apropiat de un acord, Iranul a redeschis chestiuni separate, legate de obligațiile sale internaționale obligatorii din punct de vedere juridic în temeiul Tratatului de neproliferare a armelor nucleare [TNP] și acordul său de garanții în temeiul TNP încheiat cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică", deplâng părțile.

Disputa nu este nouă: în iunie, consiliul guvernatorilor AIEA a votat cu o majoritate covârșitoare, în ciuda opoziției Rusiei și Chinei, o rezoluție prin care se cere Iranului să își respecte angajamentele, ca urmare a lipsei explicațiilor privind prezența uraniului pe trei situri nedeclarate. „Au trecut trei luni fără ca Iranul să ia vreo măsură, ceea ce directorul general al AIEA a confirmat în ultimul său raport”, regretă Parisul, Berlinul și Londra. Problema va fi discutată din nou săptămâna aceasta la Viena, în cadrul unei noi ședințe a consiliului de conducere al Agenției.

Foc încrucișat 

Accentul europenilor vine pe măsură ce Statele Unite rămân discrete cu privire la natura divergențelor care persistă în negocierilor cu Teheranul. Robert Malley, trimisul special al administrației Biden pentru acest caz, nu răspunde în prezent la întrebările presei. În timpul unei vizite la sediul NATO de la Bruxelles, pe 9 septembrie, secretarul de stat Antony Blinken a recunoscut pur și simplu că cel mai recent răspuns iranian „regresează” stadiul negocierilor. „Vom semna un acord doar dacă este bun pentru securitatea noastră națională”, a adăugat el.

De fapt, administrația Biden este prinsă în foc încrucișat. Pe de o parte, Washingtonul ar fi dorit să încheie cât mai curând posibil restabilirea JCPoA, care ar fi împins la șase luni timpul necesar pentru a stoca suficient material fisionabil pentru a echipa o rachetă cu o bombă. Fiecare săptămână, fiecare zi care trece îi permite Iranului să acumuleze mai mult uraniu îmbogățit, să rotească centrifugele moderne, să-și consolideze cunoștințele în domeniu.

Pe de altă parte, Casa Albă se află într-o ecuație politică complexă, din cauza alegerilor intermediare din 8 noiembrie. Recunoașterea faptului că negocierile cu Iranul au eșuat ar fi, în această etapă, dezastruoasă din două puncte de vedere: ar constitui un eșec diplomatic pentru Joe Biden și ar deschide foarte repede următoarea fază, îngrijorătoare și imprevizibilă, odată ce occidentalii au promis în mod oficial de mai multe ori să nu lase Iranul să aibă bomba nucleară.

Pe de altă parte, în acest context electoral, Casa Albă poate experimenta o oarecare ușurare în fața acestui nou eșec provocat de Iran. Unii dintre aleșii democrați din Senat sunt sceptici, chiar se opun unui nou acord, judecând fie că este prea târziu, fie că nu este extins la securitatea regională și la programul balistic iranian, așa cum s-a sperat inițial din partea Administrației Biden. Riscul pentru acesta din urmă ar fi o respingere a noului JCPoA în Senat, cu o duzină de democrați alăturându-se republicanilor.

O dezavuare pentru Joe Biden, care va fi forțat să-și folosească dreptul de veto, ceea ce ar polua ultima parte a campaniei electorale. De aici tentația Administrației, în ciuda iritației țărilor europene, de a menține un fel de ficțiune, aceea a unei continuări a negocierilor, cel puțin până la vot.

Presiunea crește

 „Nu cred că există șanse să vedem anunțul unui acord înainte de alegerile noastre [de la jumătatea mandatului] sau de alegerile [legislative] israeliene [programate pentru 1 noiembrie]”, a spus Lindsey Graham, senatorul republican din Carolina de Sud, pe site-ul Jewish Insider.

Presiunea crește de câteva săptămâni. Un grup bipartizan format din șaisprezece republicani aleși și treizeci și patru de democrați aleși i-a scris președintelui, cerându-i să comunice Congresului textul JCPoA revizuit, înainte de semnarea acestuia. „Dacă regimul din Iran, principalul sponsor al terorismului în lume, a demonstrat până acum ceva, aceasta este că nu se poate avea încredere în el”, scriu semnatarii. Principala lor preocupare se referă la ridicarea sancțiunilor americane – în valoare de 1.000 de miliarde de dolari (968 de miliarde de euro) în zece ani, estimează ei – care ar putea permite Iranului să-și intensifice activitățile destabilizatoare în Orientul Mijlociu.

Directorul Mossad (serviciul israelian de informații externe), David Barnea, a încheiat pe 8 septembrie o vizită la Washington, în cadrul căreia s-a întâlnit cu cei mai înalți oficiali ai aparatului de securitate american, inclusiv consilierul național pentru securitate, Jake Sullivan, și secretarul apărării, Lloyd Austin.

Statele Unite reafirmă dreptul Israelului de a se apăra împotriva amenințării iraniene, care continuă să nege legitimitatea statului evreu. Washingtonul și-a exprimat, de asemenea, solidaritatea puternică cu Albania, care a rupt relațiile diplomatice cu Iranul după ce a fost victima unui atac cibernetic.

Sursa: RADOR