Joe Biden a fost cel care a dat tonul summitului: "Trebuie să rămânem uniți, pentru că Putin se aștepta, din start, ca la summitul G7 sau cel NATO, să apară diviziuni într-un fel sau altul. Dar nu s-a întâmplat și nu se va întâmpla", a insistat el.

Ordinea de zi a summitului G7, care se desfășoară până marți la Castelul Elmau, nu duce lipsă de subiecte fierbinți, dar "este vorba înainte de toate de a transmite un mesaj: unitate împotriva Moscovei" și "solidaritate împotriva lui Putin", analizează "Le Soir", preluată de Courrier International.

Dincolo de apelurile la unitate, liderii G7 speră să cadă de acord asupra unor noi sancțiuni menite să slăbească economia rusă și să îl împiedice pe Putin să finanțeze efortul de război. Prima a fost anunțată de președintele american chiar înainte de începerea summitului: interzicerea importurilor de aur rusesc.

"Rusia este o țară majoră producătoare de aur, ale cărei exporturi au reprezentat aproape 15 miliarde de euro în 2021, 5% din piața mondială", explică Radio-Canada. "Nouăzeci la sută din aceste exporturi sunt direcționate către țările G7 și, în mare parte, către Marea Britanie". Guvernul britanic a insistat că măsura ar avea "un impact uriaș asupra capacității lui Putin de a strânge fonduri", precizează presa canadiană.

Interdicția ar afecta doar aurul nou extras și nu aurul care circulă deja pe piață. Dar, potrivit analiștilor chestionați de "The Wall Street Journal", "interdicția ar putea duce la creșterea prețurilor pentru această valoare-refugiu, prețuri care au scăzut în acest trimestru din cauza ratelor dobânzilor mai mari și a dolarului în creștere".

Liderii G7 au ajuns marți dimineață la un acord privind căutarea unor soluții pentru un plafon la prețurile petrolului rusesc, o măsură care ar putea "limita beneficiul mașinii de război a Kremlinului de pe urma creșterii vertiginoase a prețurilor petrolului brut, atenuând în același timp impactul creșterii prețurilor energiei asupra economiilor occidentale", notează "Financial Times".

Dar o astfel de măsură, foarte complex de implementat, necesită colaborare internațională dincolo de granițele G7, de unde și invitația adresată Indiei, Africii de Sud, Indoneziei, Senegalului și Argentinei, care au participat luni la summit.

Rezultatul sancțiunilor adoptate până acum este mixt, subliniază "El País". "Rusia suferă, cu o recesiune de 10% așteptată pentru 2022 și o rată a inflației de 17%", dar "mulți indicatori indică o stabilizare a impactului războiului".

"În plus, sancțiunile la petrol nu au determinat scăderea veniturilor Moscovei, datorită creșterii prețului produsului și reorientării exporturilor", în special către India și China, notează cotidianul de la Madrid.

CNBC este de acord cu această analiză, observând că "în ciuda sancțiunilor fără precedent impuse Kremlinului, rubla este la cel mai înalt nivel din ultimii șapte ani, după prăbușirea din februarie". Moneda rusă este chiar "atât de puternică, încât Banca Centrală a Rusiei ia măsuri agresive pentru a o slăbi, ca nu cumva exporturile să devină mai puțin competitive".

Draghi: "Uniți pentru Kiev, dacă pierde, toate democrațiile pierd"

În timpul intervenției pe care a avut-o luni prin videoconferință la summitul G7, Volodimir Zelenski a cerut sisteme de apărare antiaeriană, securitate, exporturi de cereale, sancțiuni și ajutor pentru reconstruirea țării. Zelenski a luat legătura cu șefii de stat și de guvern din cele șapte țări cele mai industrializate care s-au adunat în Alpii Bavarezi, la Schloss Elmau, în sesiunea "The world in conflict".

"Suntem uniți cu Ucraina, pentru că, dacă Ucraina pierde, toate democrațiile pierd. Dacă Ucraina va pierde, va fi mai greu de susținut că democrația este un model eficient de guvernare", a spus la reuniune premierul Mario Draghi.

"Vreau să-i mulțumesc președintelui Zelenski – a adăugat premierul italian – pentru primirea excepțională de la Kiev". Draghi a reiterat necesitatea de a rămâne uniți "în sprijinul Ucrainei" și importanța "de a continua să lucrăm la modul de a impune un plafon al prețului gazelor", notează RAI News.

"Decizia de a acorda Ucrainei statutul de candidat la UE este importantă pentru Ucraina, dar și pentru Uniunea Europeană", a subliniat premierul italian. "Uniunea Europeană și-a schimbat profund atitudinea față de țările vecine, strategia fiind pe termen lung. Este o schimbare foarte importantă", a observat el.

De asemenea, șeful guvernului a ținut să sublinieze modul în care "italienii i-au primit pe ucraineni, pe copiii acestora. Guvernul și-a făcut partea, însă rolul cel mai important l-au jucat autoritățile locale și familiile".

Sursa: RADOR