Acest drept se aplică însă în ansamblul statelor membre ale UE, precizează Curtea de la Luxemburg, statuând într-un caz considerat emblematic pentru conflictul între protejarea vieții private și libertatea de exprimare.

În Franța, Comisia națională de informatică și libertăți (CNIL) a aplicat Google o amendă de 100.000 de euro în 2016, reproșându-i că limitează acest 'drept la uitare' doar la versiunile europene ale motorului de căutare.

Consacrat în 2014 de justiția europeană, 'dreptul la uitare' îi permite fiecărui cetățean al UE să obțină, în anumite condiții, dezindexarea linkurilor în lista de rezultate afișată în urma unei căutări efectuate plecând de la numele său.

În litigiul său cu Google, agenția franceză de reglementare considera că, pentru a fi eficace, eliminarea linkurilor trebuie să se aplice tuturor versiunilor motorului de căutare din lume.

Google, susținut de mai multe organizații de apărare a drepturilor, a răspuns că respectă 'dreptul la uitare' nu doar în țara unui solicitant european, ci pe întreg teritoriul UE, și că a merge dincolo de aceasta ar implica riscuri pentru libertatea de exprimare și ar permite unor regimuri autoritare să utilizeze acest precedent pentru a restrânge accesul la anumite informații.

În consecință, Google a contestat condamnarea la Consiliul de Stat al Franței, cea mai înaltă jurisdicție administrativă a țării, care a solicitat ulterior avizul CJUE.

'În stadiul actual, nu există, pentru operatorul unui motor de căutare care dă curs unei cereri de dezindexare (...) obligația decurgând din dreptul Uniunii de a proceda la o astfel de dezindexare în ansamblul versiunilor motorului său', arată Curtea europeană în verdictul comunicat marți.

'Dreptul Uniunii obligă, totuși, operatorul unui motor de căutare să opereze o astfel de dezindexare în versiunile motorului său corespunzând ansamblului statelor membre', subliniază CJUE.

Dezindexarea trebuie, 'dacă este necesar, să fie însoțită de măsuri care să permită în mod efectiv să-i împiedice sau, cel puțin, să-i descurajeze în mod serios pe internauții care efectuează o căutare' să acceadă 'via o versiune a acestui motor ''din afara UE'', la linkurile care fac obiectul cererii'.

CJUE a comunicat marți și decizia într-un alt caz referitor la datele personale, în care a fost sesizată tot de justiția franceză, cu privire la cererile de dezindexare refuzate unor persoane private.

CNIL refuzase să oblige Google să elimine mai multe linkuri spre articole în care se vorbea despre condamnări pentru fapte de pedofilie, sau spre o pagină de internet cu un fotomontaj satiric despre o politiciană.

În decizia sa, CJUE consideră că, dacă cererea de dezindexare privește un link ce conține 'date sensibile', motorul de căutare trebuie 'să verifice dacă includerea acestui link în lista rezultatelor (...) se dovedește strict necesară pentru protejarea libertății de informare a internauților'.

Dacă cererea privește 'date privitoare la o procedură judiciară', dar care 'se referă la o etapă anterioară acestei proceduri', motorul de căutare 'trebuie să ia în considerare ansamblul circumstanțelor cazului'.

Aceasta privește 'natura și gravitatea infracțiunii în cauză, desfășurarea și rezultatul zisei proceduri, timpul scurs, rolul jucat de această persoană în viața publică' sau 'comportamentul său în trecut'.