Suedia și Finlanda, până acum țări neutre, au semnat acordul de aderare la NATO. Primul-ministru turc a ridicat amenințarea privind un veto, după ce a fost asigurat de Stockholm de extrădarea a zeci de exilați politici kurzi.

Fără îndoială, un preț mult prea mare. Erdogan, care guvernează Turcia într-un mod nedemocratic, va avea pregătită marea sărbătoare, comentează Paula Ferreira, redactor-șef adjunct al publicației portugheze Jornal de Noticias.

Dacă ceea ce este considerat ca fiind sigur la Istanbul se va materializa, Suedia va transmite un semnal periculos: este un enorm regres în apărarea minorităților, timp de decenii dur persecutate. Până în prezent, kurzii și-au găsit un refugiu în Suedia, dar acest loc de exil sigur pare a fi cu adevărat amenințat.

Potrivit declarațiilor secretarului general al NATO la Summit-ul de la Madrid, Finlanda și Suedia se angajează să sprijine pe deplin Turcia împotriva amenințărilor la adresa securității naționale. O astfel de decizie presupune "modificări în legislațiile naționale, reprimarea activităților PKK și ajungerea la un acord cu Turcia privind extrădările".

Ministrul justiției suedez nu a întârziat, totuși, să clarifice acordul. Într-un stat de drept precum Suedia, a subliniat acesta, decizia de extrădare va putea fi luată doar de tribunale. În acordul de la Madrid, a dat asigurări ministrul, s-a stabilit că totul trebuia făcut în conformitate cu normele dreptului internațional.

Timpul va spune ce preț va plăti o democrație europeană, care apără minoritățile, pentru a se alătura organizației de apărare a Atlanticului de Nord.

Deocamdată, Erdogan a sărbătorit isprava de a pune, în sfârșit, mâna pe refugiații politici pe care regimul turc îi consideră teroriști.

Dacă aceasta este contrapartida pentru intrarea Suediei în NATO, asistăm la capitularea unor valori nobile de apărare a drepturilor omului. Să sperăm că suedezilor, democrațiilor în general, nu le va fi rușine de acest pas. 

Sursa: RADOR