Ultima pledoarie a președintelui Trump în fața președintelui rus, Vladimir Putin, pentru a-l convinge să-și oprească atacurile asupra Ucrainei scoate în evidență premiza riscantă a lui Trump în vederea încheierii rapide a războiului, și anume aceea potrivit căreia Kremlinul dorește pacea.

După trei luni în care nu a demonstrat mai nimic, Trump și-a redus eforturile la a i se adresa lui Putin pe numele mic după ultimul baraj de rachete al Rusiei asupra Kievului, capitala ucraineană. „Vladimir, STOP!”, a scris el. „Mor 5000 de soldați pe săptămână. Hai SĂ ÎNCHEIEM acordul de pace!”

Eșecul lui Trump de a opri luptele, după ce promisese că o va face atât de rapid, l-a lăsat tot mai frustrat și, pare-se, blocat.

Întrebarea care se pune acum este dacă el dorește să exercite presiuni asupra Moscovei ca să facă niște concesii semnificative în vederea unui acord, la fel cum a făcut-o în cazul Ucrainei – un demers care ar pune însă în pericol un obiectiv al său ceva mai important, respectiv, o reapropiere de Rusia.

Trump susține că dorește să le ofere Rusiei și Ucrainei încă ceva timp ca să ajungă la un acord, pentru ca mai apoi SUA să-și exercite sprijinul ajutând în desfășurarea tratativelor de pace.

„Credem cu tărie că ambele părți vor pacea, dar trebuie să se așeze la masă”, le-a declarat Trump unor reporteri joi, la Casa Albă, el adăugând că se gândește la un termen-limită pe care însă nu dorește să îl dezvăluie.

Deși Trump l-a mai criticat pe Putin și înainte, asemenea momente sunt relativ rare, iar consilierii lui Trump spun că în ultima vreme el s-a arătat sincer surprins – și, în plan privat, iritat – de faptul că Putin nu dă dovadă de ceva mai multă flexibilitate.

„Trump și-a îndreptat mai mult neplăcerea spre Ucraina decât spre Rusia, din cauză că, dintre cele două țări, Ucraina era mai ușor de influențat”, afirmă Thomas Graham, un distins membru al Consiliului pentru Relații Externe. După scandalul din Biroul Oval, izbucnit între Trump și președintele ucrainean, Volodimir Zelenski, în februarie, Trump a oprit pentru scurt timp schimbul de informații cu Kievul și a suspendat ajutorul militar.

„Trump nu prea are la îndemână niște pârghii ușor de îndreptat împotriva Moscovei”, spune Graham. După invazia Rusiei din 2022, Statele Unite și aliații lor „deversaseră” deja un val de sancțiuni fără precedent împotriva Rusiei, care ulterior și-a reorientat exporturile spre noi parteneri comerciali.

Încă de la instalarea sa, Trump a dat de înțeles că ar putea impune noi sancțiuni exporturilor de petrol din Rusia în cazul în care Putin se opune unui acord de pace. Dar, joi, el nu a mai pomenit această idee, dând de înțeles că, în opinia sa, Rusia ar face Occidentului o favoare dacă nu ar cuceri și restul Ucrainei.

Întrebat ce concesii a oferit Putin la negocieri, el a răspuns: „Oprirea războiului, oprirea cuceririi întregii țări”.

Trump încă mai demonstrează că nu prea are poftă să-l contrazică pe Putin. Convingerea sa, potrivit căreia el ar putea facilita un acord de pace, pare să se bazeze pe admirația pe care i-o poartă președintelui rus, a cărui decizie de a invada Ucraina în 2022 a calificat-o drept „genială” și „bine ticluită”.

Această admirație personală este acum împărtășită și de emisarul lui Trump la Moscova, Steve Witkoff, care, în următoarele zile, se va întâlni cu Putin pentru a patra oară. După vizitele anterioare, el s-a întors lăudând comportamentul lui Putin și afirmând că, în opinia sa, un acord e posibil.

„Dar lipsa de experiență a lui Witkoff în privința tratativelor cu Rusia i-ar putea oferi lui Trump o imagine și mai roză cu privire la șansele de pace”, afirmă Graham. „Asta l-ar face pe Trump să se simtă cumva dezamăgit”, mai spune el.

Graham, care a fost consilier pentru probleme de securitate națională pe vremea președintelui George W. Bush și care încă se deplasează frecvent în Rusia, a subliniat că, în cursul acestui an, rușii erau îngrijorați că Witkoff nu a înțeles clar pretențiile rusești cu privire la Ucraina.

„Îngrijorarea era cumva legată de faptul că Witkoff i-ar putea transmite lui Trump o oarecare viziune despre ce ar însemna poziția rușilor, respectiv, una care nu este adevărata poziție a Rusiei”, a mai spus Graham. „Și s-ar putea să vedem chiar acum câte ceva din toate astea”.

„Putin s-a arătat puțin dispus să încheie un acord de pace cu Ucraina prea curând, deși s-ar putea ca el să se gândească la idee ca să-l împace pe Trump”, afirmă Tatiana Stanovaia, de la Centrul Carnegie Russia Eurasia din Berlin.

„Kremlinul se teme într-adevăr să-l jignească pe Trump”, spune ea, „dar dorința personală a lui Putin în privința unei victorii în Ucraina depășește asemenea temeri”. Când Witkoff sosește la Moscova, se prea poate ca Putin să caute să mai aplaneze din neînțelegerile pe tema Ucrainei, subliniind însă că Rusia și SUA pot cimenta niște relații bune prin acorduri regionale în privința unor probleme precum Iranul.

„Putin va căuta să explice că Rusia nu poate renunța la Ucraina, că pentru Rusia este vorba de o problemă existențială”, a mai spus ea. „Dar el va spune că Rusia și SUA sunt două mari puteri care, de dragul păcii în lume, trebuie să întrețină niște relații normale și eficiente”.

„Deși pierderile Rusiei au fost grele, Putin a obținut deja câteva concesii din partea Administrației Trump, precum acelea potrivit cărora aceasta ar fi dispusă să recunoască Crimeea drept provincie a Rusiei, să blocheze aderarea Ucrainei la NATO și să accepte ocupația de facto a Rusiei asupra unor teritorii din Ucraina„.

Demersurile lui Trump au redus totodată izolarea Moscovei de Occident și au scăzut tensiunile cu aliații SUA din Europa, care sprijină o poziție mai dură pe tema Ucrainei.

„Rușii nu văd de ce să încheie un acord atâta vreme cât ei pot să înainteze treptat pe câmpul de luptă și pot obține noi concesii din partea americanilor”, afirmă Eric Green, fost consultant al Administrației Biden în Consiliul de Securitate Națională. „De ce s-ar grăbi atât?”

Sursa: Rador Radio România