În urma anunțului de către Côte d'Ivoire a unui acord privind plecarea soldaților francezi, prezența militară permanentă a Franței pe continentul african se va limita în curând la o bază în Gabon și una în Djibouti.

Doar două baze militare franceze permanente mai rămân în Africa, cele din Gabon și Djibouti. O situație în contrast puternic cu prezența impunătoare a armatei franceze de acum câțiva ani. Baza franceză din Côte d'Ivoire va fi transferată autorităților locale până la sfârșitul lunii, scrie Les Echos.

Președintele ivorian Alassane Ouattara a declarat marți seară, în timpul discursului de Anul Nou, că trupele franceze se vor retrage din țară. Șeful statului ivorian a considerat că ivorienii ar trebui să fie „mândri de modernizarea armatei lor” și a adăgat: „În acest context, am decis retragerea coordonată și organizată a forțelor franceze”. „Astfel, cazarma celui de-al 43-lea BIMA, batalionul de infanterie marină din Port-Bouet [o comună din Abidjan] va fi returnată forțelor armate din Côte d'Ivoire din această lună a lunii ianuarie 2025”, a continuat el.

Franța se gândea deja să-și restrângă prezența militară în Côte d'Ivoire, reducând numărul soldaților săi în această țară de la 2.200 la 600, ca parte a „redistribuirii” generale a prezenței sale militare pe continent, inclusiv o treime din țările care au fost, până la începutul anilor 1960, colonii.

O redistribuire care a fost adesea constrânsă și forțată, fie pentru că partenerii doreau să-și afirme suveranitatea, fie pentru că au rupt orice cooperare militară, sau chiar toate legăturile diplomatice cu Parisul, după lovituri de stat, cum s-a întâmplat în Mali - care, deși a fost salvat din ghearele jihadiștilor printr-o intervenție franceză în 2013, în Burkina Faso sau în Niger, care s-au orientat în schimb spre Moscova. O opțiune care nu este tocmai una fericită, după cum o arată atacurile jihadiștilor și terorizarea civililor de către mercenarii ruși din gruparea Wagner.

Nimic de genul acesta în Côte d'Ivoire, unde se pune accent pe calitatea bunelor relații cu Franța, dar și pe obiectivul legitim al recâștigarii suveranității. Acesta a fost și motivul invocat de Senegal, un alt partener de lungă durată al Parisului, când executivul a decis, în noiembrie, să solicite plecarea trupelor franceze.

Ciadul, un aliat cheie al Occidentului în lupta împotriva grupărilor jihadiste din regiunea Sahel, a încheiat brusc acordul de cooperare în domeniul apărării cu Franța, afirmând totodată că menține bune relații cu Parisul. Ciadul a fost ultima țară din Sahel care a găzduit forțe militare franceze. Pe 26 decembrie, Franța a retrocedat prima bază militară din Ciad, la Faya, în deșertul îndepărtat de la nordul țării.

Retragere generală

Côte d'Ivoire rămâne un aliat important al Franței în Africa de Vest. Aproximativ 1.000 de soldați au fost dislocați în batalionul 43 de infanterie marină (BIMA), în special în lupta împotriva jihadiștilor care lovesc în mod regulat Sahelul și nordul anumitor țări din Golful Guineei.

Această retragere totală nu îi deranjează pe toți africanii. Prezența militară franceză, care oferă sprijin logistic, instruire și sprijin forțelor locale pentru anumite operațiuni de luptă, dar servește și la protejarea intereselor economice și a cetățenilor care locuiesc acolo, a fost redusă drastic în ultimii ani. Trebuie menționat că unele țări, precum Regatul Unit, Germania, India, Turcia și China, consideră că este posibil să își apere interesele economice în Africa fără o prezență militară la fața locului.

Doar 350 de soldați vor rămâne ca prezență permanentă, în Gabon, prezență care ar urma să fie redusă în cele din urmă la 100, iar în Djibouti rămân 1.500 militari. Acest din urmă teritoriu, o enclavă minusculă situată strategic în Cornul Africii, găzduiește contingente din aproape toate puterile lumii: Statele Unite ale Americii, Regatul Unit, Germania, Japonia și China.

Aceste cifre reprezintă un contrast izbitor cu cei 7.000 de soldați francezi dislocați cu doar optsprezece luni în urmă, un nivel echivalent cu din 1981. Pe vremea „splendorii” prezenței militare franceze în Africa, adică imediat după independența statelor africane, în 1960, Franța avea un total de 60.000 de oameni în aproape 90 de garnizoane din toată Africa.

Sursa: RADOR RADIO ROMANIA