Alegătorii olandezi doresc un referendum cu privire la acordurile comerciale ale UE cu SUA (TTIP) și Canada (CETA), după ce pe 6 aprilie au pus sub semnul întrebării Acordul de Asociere UE-Ucraina, relatează EurActiv.com.

Aproape 105.000 de persoane au semnat deja o petiție pentru organizarea unui referendum pe această temă. Pentru a se organiza o consultare populară este nevoie de 300.000 de semnături.

Rezultatul unui astfel de referendum nu este obligatoriu pentru autorități, dar într-o democrație ca cea olandeză este destul de complicat pentru autorități să ignore voința cetățenilor.

Inițiativa se bucură și de sprijinul Partidului Socialist, fondat în 1977 sub numele de Partidul Comunist din Olanda. Formațiunea de extremă stânga a obținut 15 mandate din cele 150 în Parlamentul de la Haga, la alegerile din 2012.

Purtătorul de cuvânt al formațiunii, Jasper Van Dijk, a declarat pentru EurActiv.com că referendumul privind Acordul de Asociere UE-Ucraina a dat un nou impuls campaniei împotriva TTIP. Imediat ce acordul va fi finalizat, toți cei care au semnat petiția vor fi anunțați prin email de acest lucru pentru a începe procesul ce va duce în cele din urmă la o consultare populară.

"Vrem ca acest lucru să se întâmple. Suntem în favoarea unui referendum privind TTIP”, a spus el.

Negociatorii SUA și UE încearcă să finalizeze controversatul acord înainte de încheierea mandatului președintelui american Barack Obama, în ianuarie 2017. Doi dintre candidații la nominalizarea pentru Casa Albă, republicanul Donald Trump și democratul Bernie Sanders, au exprimat rezerve serioase față de astfel de acorduri de liber schimb negociate de SUA.

După finalizare, TTIP trebuie ratificat de Parlamentul European și de cele 28 de state membre UE pentru a intra în vigoare. Un referendum olandez, chiar dacă este consultativ, cum a fost și cel în cazul Ucrainei, ar putea pune o presiune uriașă asupra parlamentarilor olandezi pentru a nu ratifica acordul. 

Un acord controversat

În cei patru ani de negocieri dure privind Parteneriatul transatlantic pentru comerț și investiții (TTIP), autoritățile de la Bruxelles și Washington au fost acuzate că negociază în secret și în netransparență totală.

Adversarii europeni ai acordului se tem că acesta va duce la o diminuare a standardelor de mediu în Europa și au susținut că cetățenii UE vor fi nevoiți să mănânce carne de pui spălată cu clor. Totodată, ei au tras un semnal de alarmă privind prevederea care permite multinaționalelor să deschidă acțiuni în justiție împotriva guvernelor (ISDS).

Inițiatorii petiției din Olanda spun că toate acestea vor determina o prezență la vot mai mare decât pe 9 aprilie (32,2%). Pe lângă TTIP, petiția vizează și Acordul UE-Canada (CETA).

Comisia Europeană a estimat că un TTIP "ambițios" ar avea ca rezultat o creștere a PIB-ului  UE cu aproximativ 120 de miliarde de euro (0,5 %) și a PIB-ului SUA cu 95 de miliarde de euro (0,4 %).

În pofida acestor cifre, acordul a provocat controverse atât în SUA, dar mai ales în Europa, fapt ce a obligat CE să ia măsuri de transparentizare și să lanseze acțiuni de comunicare în încercarea de a calma temerile. Cu toate acestea, opoziția față de TTIP este vocală în întreaga Uniune, inclusiv în Marea Britanie, Franța și Germania.

Una dintre cele mai controversate prevederi, inclusiv în opinia eurodeputaților care trebuie să ratifice documentul, este mecanismul de soluționare a litigiilor stat-investitor (ISDS) - un sistem de arbitraj privat.

Confruntată cu aceste nemulțumiri, Comisia Europeană a fost obligată să propună un nou sistem al curților de arbitraj investițional. Propunerea nu a fost încă acceptată de către SUA, care are rezerve în acest sens, dar discuțiile continuă.