După închiderea birourilor de vot, la ora 16:00 (9:00, ora Parisului), Lai Ching-te este noul președinte al Taiwanului, transmite săptămânalul financiar francez La Tribune.

La începutul serii, vicepreședintele în exercițiu, Lai Ching-te, din Partidul Democrat Progresist (DPP), era creditat cu 40,2% din voturi, conform rezultatelor acoperind 98% din secțiile de votare, în timp ce principalul său adversar, Hou Yu-ih, candidatul Kuomintang (KMT), a obținut 33,4% din voturi. La începutul serii, acesta din urmă și-a recunoscut înfrângerea în fața susținătorilor săi: "Respect decizia finală a poporului taiwanez (și) îi felicit pe Lai Ching-te și Hsiao Bi-khim (partenerul său de listă, n. red.) pentru alegerea lor, în speranța că nu vor dezamăgi așteptările poporului taiwanez". Al treilea candidat, Ko Wen-je, 64 de ani, din micul Partid Popular din Taiwan (TPP) și care se prezintă drept anti-establishment, este al treilea, cu 26,4%. Și-a recunoscut și el înfrângerea.

Imediat după victoria lui Lai Ching-te, acesta din urmă a salutat "un nou capitol în democrația noastră". "Datorită acțiunilor noastre, poporul taiwanez a rezistat cu succes eforturilor forțelor externe de a influența aceste alegeri", a declarat el în fața susținătorilor săi și "suntem convinși că numai poporul taiwanez are dreptul de a-și alege propriul președinte"."Suntem hotărâți să protejăm Taiwanul de amenințările și intimidările continue ale Chinei", a continuat el, promițând totuși să "continue schimburile și cooperarea cu China".

Taiwanezii îi redau încrederea partidului de guvernământ

Lai Ching-te, de la Partidul Democrat Progresist (DPP), este văzut de Beijing drept "un pericol grav", deoarece este pe aceeași linie cu președinta în funcție, Tsai Ing-wen, care susține că insula este independentă de facto. De la alegerea acesteia din urmă în 2016, China a întrerupt orice comunicare la nivel înalt cu Taiwanul, pe care îl consideră una dintre provinciile sale. În plus, societatea taiwaneză și-a reiterat încrederea în partidul independentist în 2020, realegând-o pe Tsai Ing-wen în urma represiunii Beijingului asupra Hong Kong-ului.

"În 2019, au văzut cum Beijingul a preluat controlul total asupra fostei colonii britanice prin represiune, încălcând principiul "o țară, două sisteme" conform cartei semnate care urma să dureze până în 2047. Ei nu vor deloc să se găsească ei înșiși în acest scenariu. Situația din Hong Kong este o situație de respins la modul absolut pentru societatea taiwaneză", a explicat vineri Jacques Gravereau, fondatorul Institutului HEC Eurasia, pentru "La Tribune".

Contracandidatul lui, Hou Yu-ih, candidatul Kuomintang (KMT), principalul partid de opoziție, susținea o apropiere de Beijing. Cu toate acestea, vorbind la o conferință de presă joi, Hou Yu-ih a spus că respinge acuzațiile DPP că ar fi un candidat "pro-China și că vrea să vândă Taiwanul". "Taiwanul este o țară democratică și liberă", a spus el, și "orice ar crede China, ceea ce opinia publică din Taiwan vrea să facem este să menținem statu-quo-ul". Problema "reunificării" nu va fi pe ordinea de zi dacă va fi ales, a mai promis el. În cele din urmă, al treilea candidat, Ko Wen-je, din micul Partid Popular din Taiwan (TPP), s-a prezentat ca fiind anti-establishment.

Viitoare repercusiuni dinspre Beijing?

Victoria democraților pro-independenți este o înfrângere serioasă pentru China. Din motive întemeiate. Beijingul intenționează să preia insula, dacă este necesar cu forța, considerând că este una dintre provinciile sale pe care încă nu a reușit să o reunească cu restul teritoriului său de la sfârșitul războiului civil chinez din 1949. Sâmbăta aceasta, după rezultat, China a afirmat că votul "nu va împiedica tendința inevitabilă de reunificare cu China", a declarat Chen Binhua, purtător de cuvânt al biroului chinez responsabil de relațiile cu Taiwan, citat de agenția China Nouă.

Toată săptămâna, Beijingul și-a crescut presiunea diplomatică și militară. În primul rând, chemând alegătorii să facă "alegerea corectă", apoi afirmând că armata chineză ar putea interveni pe insulă. "Armata Populară Chineză de Eliberare menține o vigilență ridicată în orice moment și va lua toate măsurile necesare pentru a zdrobi ferm încercările Taiwanului de a obține independență sub orice formă", a declarat purtătorul de cuvânt al Ministerului Apărării, Zhang Xiaogang, într-un comunicat. Joi, cinci baloane chineze au traversat linia mediană care separă insula autonomă de China, potrivit Ministerului Apărării din Taiwan, care a observat și zece avioane și șase nave de război. Sâmbătă, jurnaliștii AFP au observat un avion de luptă chinez deasupra orașului Pingtan, cel mai apropiat de Taiwan. Și pe rețeaua de socializare chineză Weibo, hashtag-ul "Alegeri în Taiwan" a fost blocat în cursul dimineții.

Statutul Taiwanului este unul dintre cele mai explozive subiecte ale rivalității dintre China și Statele Unite, principalul susținător militar al teritoriului, iar Washingtonul intenționează să trimită o "delegație informală" pe insulă după vot. Washingtonul nu recunoaște Taiwanul ca stat și consideră Republica Populară Chineză singurul guvern legitim, dar oferă totuși insulei un ajutor militar important.

Statele Unite se declară în favoarea unui statu-quo, potrivit lor, garantul păcii. Vineri, șeful diplomației americane, Antony Blinken, s-a întâlnit la Washington cu Liu Jianchao, șeful diviziei internaționale a Comitetului Central al Partidului Comunist Chinez. El i-a reamintit importanța "menținerii păcii și stabilității în strâmtoarea Taiwan". Sâmbătă, după rezultatele alegerilor, acesta din urmă a declarat într-un comunicat de presă că „Statele Unite îl felicită pe doctorul Lai Ching-te pentru victoria sa în alegerile prezidențiale din Taiwan.

De asemenea, felicităm poporul din Taiwan pentru că a demonstrat încă o dată puterea sistemului său democratic robust și a procesului electoral".La rândul său, Bruxelles-ul "a salutat" sâmbătă desfășurarea alegerilor prezidențiale și legislative din Taiwan și a "felicitat" într-un comunicat pe "toți alegătorii care au participat la acest exercițiu democratic", dar fără a-l menționa pe președintele ales, Lai Ching-te. "UE rămâne îngrijorată de tensiunile tot mai mari din strâmtoarea Taiwan și se opune oricărei încercări unilaterale de schimbare a statu-quo-ului", a precizat însă comunicatul purtătorului de cuvânt al șefului diplomației europene, Josep Borrell. "UE subliniază că pacea și stabilitatea în strâmtoare sunt esențiale pentru securitatea și prosperitatea în regiune și în lume".

Taiwanezii nu sunt foarte îngrijorați de o invazie a armatei chineze

Ar putea această nouă victorie a separatiștilor să declanșeze un răspuns armat al Beijingului? Taiwanezii nu prea cred. La Taipei, Liu Pei-chi, un profesor de liceu în vârstă de 40 de ani, își bate joc de Beijing, numindu-l "tigru de hârtie". "Odată ce le înțelegi trucurile, nu îți mai este frică", continuă acest alegător DPP intervievat de AFP. "Sper să îmi pot apăra țara, democrația noastră și să o fac cunoscută lumii".

Un conflict în strâmtoarea Taiwan ar fi dezastruos pentru economie: insula furnizează 70% din semiconductorii planetei și peste 50% din containerele transportate în întreaga lume trec prin strâmtoare. Dar este puțin probabil să izbucnească un război în acest moment. "Scenariul verde este statu-quo-ul actual. Chiar dacă Partidul Democrat rămâne la putere în Taiwan, Beijingul are mai mult de pierdut decât de câștigat dintr-o escaladare. În acest caz, China se va limita să-și continue gesturile militare, strategiile actuale, mai mult sau mai puțin intense, de influențare și dezinformare", precizează Jacques Gravereau.

În caz de război, China ar fi expusă "perspectivei apocalipsei pentru că, chiar dacă taiwanezii sunt inferiori din punct de vedere militar, chinezii vor trebui să facă o traversare maritimă de 160 de kilometri, să absoarbă pierderea a sute de nave scufundate de rachetele forțelor adverse în traversarea lor, să reușească debarcarea și să se desfășoară cu succes pe o insulă cu un mare lanț de munți cu vârfuri de peste 3.000 de metri. O operațiune amfibie nu este niciodată o plimbare de plăcere. Mai ales că trebuie să ținem cont de apropierea bazelor americane în jurul Taiwanului: în Japonia, Filipine, Guam, Coreea de Sud. Într-un conflict de foarte mare intensitate, Statele Unite nu ar avea de ales decât să se angajeze militar, cu riscul pierderii Pacificului și a tuturor aliaților săi asiatici. Merită 'costul de achiziție' a Taiwanului?"

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA