Dacă exceptăm Elveția, Austria și Irlanda, singurele regiuni din Europa care nu sunt acoperite integral de NATO sunt Balcanii de Vest și Bosnia și Herțegovina. Este singura regiune în care Rusia poate încerca teoretic să creeze o diversiune destabilizatoare împotriva coalizării tuturor forțelor occidentale promovată de SUA.

La aproape trei decenii de la intervenția SUA în fosta Iugoslavie, care a pus capăt confruntării armate, Acordul de la Dayton se vede nu ca o Nouă Ordine a lucrurilor, ci ca un armistițiu prelungit care devine din ce în ce mai fragil.

Pe baza datelor de astăzi, adică având în vederea unitatea improvizată a Bosniei și Herțegovinei și lipsa de dorință a UE de a integra Balcanii de Vest, Moscova nu are nevoie de prea multe eforturi intervenționiste pentru a aprinde un nou val de conflicte naționaliste. Ar fi suficientă o intensficare a activității NATO în direcția aderării Serbiei și Bosniei și Herțegovinei pentru a provoca o reacție violentă din partea revizionismului sârb, care vede în aderarea la Alianța Nord-Atlantică drept o blocare în actualul status quo care a fost impus de Washington la Dayton, dar care e pe cale să se prăbușească.

Este de la sine înțeles că o posibilă reinflamare a situației în spatele primei linii de front a NATO împotriva Rusiei va afecta credibilitatea prezenței de descurajare a forțelor NATO, în principal în România și Polonia.

Efectul de domino al unei reinflamări a revizionismului sârb, cu epicentrul în Bosnia și Herțegovina, va implica Croația, Kosovo și Macedonia de Nord. De asemenea, este semnificativ faptul că în urmă cu două zile, președintele Croației a amenințat cu un veto la extinderea NATO, dacă legile electorale din Bosnia și Herțegovina nu sunt modificate, evident în sensul unei reprezentări mai corecte a croaților în țară.

Într-un război prelungit de uzură dintre Occident și Rusia, Kremlinul are toate motivele să exploateze sau chiar să provoace o criză balcanică incontrolabilă, fără participarea sa.

În fosta Iugoslavie, Rusia umilită a lui Elțîn a intervenit și a împiedicat bombardamentele NATO asupra forțelor sârbo-bosniace în jurul orașului Sarajevo în februarie 1994, iar în iunie 1999, forțele ruse au ocupat Pristina imediat după retragea forțelor sârbești, surprinzând SUA și NATO.

Reaprinderea conflictelor în fosta Iugoslavie este doar un accident în așteptare.

Sursa: RADOR