Erdogan deschide ușa pentru reintroducerea pedepsei cu moartea/Vocea Americii și DW cenzurate
Președintele intenționează să obțină câștiguri politice din dezbaterea privind pedeapsa capitală, așa cum a făcut cu deblocarea intrării Suediei și Finlandei în NATO, notează El Mundo.
Nici nu a pus bine piciorul pe pământul său, victorios după summit, că președintele turc a și dat un alt subiect presei: pedeapsa capitală va reveni în țară dacă se va considera necesar. Asta după ce a subliniat la Madrid că Suedia a promis să extrădeze "73 de teroriști" în Turcia și că, dacă nu respectă acordul, el ar putea da înapoi în aprobarea extinderii NATO. Nu este prima dată când Recep Tayyip Erdogan introduce în dezbaterea publică problema pedepsei cu moartea, care se bucură de un sprijin considerabil.
"Dacă este necesar, ar trebui să o readucem pe ordinea de zi și să o discutăm. Ar trebui să vedem ce iese din această dezbatere", a spus Erdogan, în cuvinte citate de rețeaua privată NTV. "După cum am mai spus, dacă Parlamentul ia această decizie ca urmare a muncii Ministerului nostru al justiției, o voi aproba", a adăugat el. Deși șeful statului turc nu a luat o poziție în această chestiune, apelurile sale periodice de a o aborda și apoi de a-și viza inamicii arată intențiile sale.
Ultima tentativă a avut loc în urmă cu doar o săptămână și a fost pentru a-i alerta pe piromani. După ce a vizitat o zonă din sudul Turciei unde 4.500 de hectare au fost cuprinse de flăcări și a aflat despre arestarea unui presupus incendiator, Erdogan a spus că pedeapsa ar trebui să fie "intimidantă, iar dacă este pedeapsa cu moartea, să fie pedeapsa cu moartea". La scurt timp, din provincia Agri, ministrul justiției, Bekir Bozdag, a asigurat că comentariile președintelui "sunt o instrucțiune pentru noi".
Turcia a înlocuit pedeapsa capitală cu închisoarea pe viață agravată în 2004, ca parte a eforturilor premierului de atunci, Erdogan, de a adera la Uniunea Europeană. Ultima execuție a avut loc în timpul prologului sângeroasei lovituri de stat din 1980. Însă, astăzi, visul european este mai departe ca oricând și Erdogan, a cărui popularitate este aparent în scădere din cauza administrării proaste a economiei, știe că aceasta este una dintre problemele care pot polariza țara în beneficiul său.
În 2019, liderul turc a asigurat la un miting că a fost "o greșeală" să se renunțe la pedepsa cu moartea. "Mă jignește să fiu nevoit să-i hrănesc pe cei care sunt în închisoare pentru martirizarea a 251 dintre cetățenii mei, polițiști și soldați, în noaptea loviturii de stat din 15 iulie 2015", le-a spus el participanților, arătând către membrii frăției predicatorului Fethullah Gülen. Aproape jumătate din deportările și extrădările pe care Turcia le solicită din Suedia și Finlanda sunt ale membrilor acestui grup.
Anterior, Erdogan deschisese dezbaterea privind pedeapsa cu moartea împotriva ucigașilor de minori, împotriva membrilor altor organizații teroriste și împotriva liderului PKK, Abdullah Öcalan, care este închis din 1999 în închisoarea din Insula Imrali, în Marea Marmara. De fiecare dată când a deschis subiectul, adepții săi au răspuns cu entuziasm. Partidul cu care guvernează în coaliție, Partidul de Acțiune Naționalistă, ultranaționalist, este un susținător fervent al unei astfel de pedepse.
Populația nu este cu mult mai departe. Majoritatea turcilor sunt în favoarea punerii capăt vieții deținutului, deși nu este clar pentru câte infracțiuni. În 2011, un sondaj al companiei Metropoll a indicat că 65% dintre turci ar dori ca pedeapsa cu moartea să fie restabilită pentru "anumite crime". În 2019, compania OCR a fost cea care a pus această întrebare și a indicat mai multe infracțiuni: 71,7% dintre turci ar susține pedeapsa cu moartea pentru "abuz asupra copiilor, crime sexiste și terorism".
Pentru a inversa reinstaurarea pedepsei cu moartea, trebuie modificată Constituția Republicii Turcia, al cărei text a suferit reforme specifice în ultimele două decenii. Articolul 38 din Magna Carta turcă spune că "nici pedeapsa cu moartea și nici confiscarea generală nu trebuie impuse ca pedepse". Pentru a face acest lucru, guvernul trebuie să aibă sprijinul opoziției. Partidul principal, CHP, social-democrat, s-a pronunțat în 2018 împotriva reintroducerii pedepsei capitale.
Sursa: RADOR
Turcia cenzurează versiunile în limba turcă ale Vocii Americii și Deutsche Welle
Blocarea, din cauza refuzului ambelor instituții de supraveghere de stat, este văzută ca un pas suplimentar în încercarea lui Erdogan de a controla narațiunea înaintea alegerilor cruciale din 2023, notează El Pais.
Un tribunal turc a ordonat blocarea accesului la versiunile turcești ale presei Voice of America (VOA) și Deutsche Welle (DW) în ceea ce opoziția și organizațiile pentru libertatea presei consideră a fi încă un pas în voința de cenzurare a guvernului lui Recep Tayyip Erdogan, mai ales în perspectiva alegerilor cruciale din 2023.
Versiunea turcă a acestor canale, împreună cu altele de la alți radiodifuzori internaționali, devenise o sursă de informare pentru mulți turci și o modalitate de a scăpa de discursul pro-guvernamental al majorității presei din țară. Sondajele arată de luni de zile că blocul partidelor de opoziție ar obține o majoritate parlamentară împotriva celor care îl susțin pe Erdogan și că, la alegerile prezidențiale, un eventual candidat al opoziției ar obține mai multe voturi decât actualul președinte islamist.
În februarie anul trecut, VOA, DW și Euronews au primit o notificare de la Consiliul Superior al Audiovizualului Public Turc (RTÜK) care le acorda o perioadă de 72 de ore pentru a solicita o licență sau pentru a se confrunta cu blocarea paginilor lor web, de unde transmit. Acest Consiliu, controlat de o majoritate a delegaților numiți de partidul islamist al lui Erdogan și aliații săi de extremă dreapta, a primit în 2019 prerogativa de a controla nu doar televiziunile și radiourile țării, ci și mediile digitale care au programe în direct.
Euronews, canalul francez deținut de o companie de investiții portugheză, a reușit să scape de reglementare, schimbându-și site-ul web și formatul de difuzare în turcă. VOA și DW au refuzat să respecte regulamentul și a fost deschis un proces judiciar care a culminat în această săptămână cu o decizie a unui tribunal de primă instanță din Ankara.
VOA și-a văzut doar versiunea turcă blocată, deoarece menține o adresă web separată de edițiile din celelalte limbi. Nu este și cazul DW, care și-a văzut accesul la întreaga sa platformă închis. "Am subliniat în mesaje ample și chiar într-o conversație privată cu președintele organului de supraveghere media de ce DW nu a putut solicita o astfel de licență.
De exemplu, mass-media cu licență din Turcia trebuie să elimine conținutul pe care RTÜK îl consideră inadecvat. Este ceva inacceptabil pentru o mass-media independentă", a explicat, vineri, într-un comunicat Peter Limbourg, directorul general al canalului public german, care difuzează în numeroase limbi din întreaga lume.
De altfel, RTÜK menține un control strâns asupra emisiunilor presei turcești și este obișnuit ca acesta să suspende difuzarea unui anumit program sau să dea amenzi grele celor care ies din linie, ceea ce a făcut ca mai multe mass-media de opoziție să fie sortite falimentului. DW a anunțat că va va face recurs la decizia judiciară pentru a o schimba.
Contul de Twitter Vocea Americii în turcă a publicat un videoclip despre cum să folosești aplicațiile pentru a evita cenzura și a accesa conținutul acestora, lucru cu care mulți utilizatori turci sunt obișnuiți. În februarie, o purtătoare de cuvânt a VOA, Bridget Serchak, a spus că "orice încercare a unui guvern de a reduce la tăcere un serviciu de știri este o încălcare a libertății presei".
Rămâne de văzut care va fi efectul blocadei asupra relațiilor dintre SUA și Turcia, deoarece vine la doar o zi după întâlnirea dintre președintele american Joe Biden și Erdogan de la summitul NATO.
VOA face parte dintr-o agenție de stat independentă care este finanțată din bugetele guvernamentale și supusă aprobării Congresului, același Congres care trebuie să dea undă verde vânzării avioanelor de vânătoare F-16 către Turcia.
În propria sa declarație, RTÜK a negat că decizia de blocare are vreo legătură cu libertatea presei și a atribuit-o problemelor tehnice. Asociația Jurnaliștilor Progresivi (ÇGD), pe de altă parte, a numit-o "un indicator clar al intoleranței guvernului față de jurnalismul obiectiv". Reprezentanții opoziției din RTÜK s-au exprimat într-un mod similar.
Sursa: RADOR
Comentarii