Parlamentul turc a aprobat reorganizarea celor mai importante instanţe. Votul reprezintă o victorie pentru Recep Erdogan. Criticii săi susţin că preşedintele îi va elimina pe judecătorii incomozi şi-şi va intensifica presiunile asupra justiţiei.

Partidul de guvernământ AKP susţine că legea va elimina blocajele din sistemul judiciar.

În schimb, oponenţii săi apreciază că îi oferă şi mai multe puteri lui Erdogan, într-un moment în care acesta încearcă să schimbe Constituţia pentru a instaura republica prezidenţială, relatează Reuters.

CHP, principalul partid de opoziţie, a precizat că va face apel la Curtea Constituţională, deşi este puţin probabil că un astfel de demers va avea şanse de izbândă.

Uniunea Europeană şi-a manifestat în mod repetat îngrijorarea cu privire la erodarea independenţei justiţiei în Turcia, mai mulţi oficiali avertizând Ankara că se îndepărtează de standardele europene şi de posibilitatea, şi aşa mică, de a adera la UE.

Potrivit modificărilor adoptate de Parlament, cei mai mulţi dintre cei 711 judecători de la cele mai importante instanţe – Consiliul de Stat, care se ocupă de plângerile depuse de cetăţeni împotriva guvernului, şi Curtea Supremă de Apel.

Momentan, nu este clar câţi vor fi numiţi din nou în funcţii. Noua lege prevede mai puţini judecători, iar numirea lor va fi făcută de Consiliul Superior al Magistraturii (HSYK), aflat sub controlul Ministerului Justiţiei.

De asemenea, Erdogan va numi o treime dintre judecătorii Consiliului de Stat, fapt ce-i va permite să-şi trimită oamenii de încredere într-una dintre cele mai importante instanţe.

AKP susţine că legea va permite reformarea unui sistem judiciar sufocat de două milioane de cazuri, unele nerezolvate de ani de zile.

Votul din Parlament  vine după ce, luna trecută, a avut loc o remaniere fără precedent a Consiliului Superior al Magistraturii. 3.700 de judecători și procurori au fost mutaţi, mulţi vorbind de o vânătoare de vrăjitoare.

Instanţele deja au devenit mult mai loiale agendei lui Erdogan, susţin oponenţii săi, după epurările din sistemul judiciar în urma unui scandal de corupţie, în 2013.  

Surse citate de Reuters apreciază că este posibil ca HSYK să facă noile numiri cât mai curând posibil, ceea ce înseamnă că o eventuală încercare a Curţii Constituţionale de a declara neconstituţională legea nu va putea anula schimbările.