Negocierile pentru viitorul bugetului european, care include și fonduri care finanțează politica de coeziune, au început. În ședințele de la Strasbourg, deputații europeni au convenit că acestea nu ar trebui reduse, scrie EurActiv.com.

În timp ce în sud-vestul Boemiei rata șomajului este de aproximativ 3%, în Estul Slovaciei este de 13%, iar în comunitatea autonomă Extremadura din Spania, aceasta este mai mare de 27%.

Diferențele dintre regiunile individuale ale statelor membre ale UE nu pot fi văzute doar în șomaj, ci și în PIB, sănătatea populației și maturitatea digitală. Politica de coeziune se concentrează asupra eliminării acestor diferențe, care sunt deosebit de evidente atunci când se compară estul cu vestul și nordul cu sudul.

Instrumentele sale principale sunt cinci fonduri diferite care alcătuiesc împreună Fondurile Structurale și de Investiții europene - cunoscute sub numele de "fonduri UE". Modul în care acestea funcționează este stabilit până la sfârșitul perioadei bugetare 2014-2020 actuale, însă pregătirile pentru următoarea etapă au început deja în UE.

Odată cu plecarea planificată a Regatului Unit, care, spre exemplu, în 2015 a contribuit cu mai mult de 18 miliarde de euro la bugetul european și dezbaterea privind viitorul UE, s-a pus problema dacă politica de coeziune ar trebui să fie menținută în forma sa actuală.

Unii contribuabili net la bugetul european fac presiuni pentru ca banii să fie transferați din acest domeniu spre alte priorități - de exemplu, pentru a face față crizei migrației sau pentru sprijinirea cercetării și dezvoltării gestionate la nivel central.

Cu toate acestea, luni (20 iunie), deputații europeni s-au opus unei slăbiri a politicii de coeziune, cunoscută și sub denumirea de politică regională. Ei au aprobat o rezoluție potrivit căreia nu este posibilă reducerea cotei sale din bugetul european. Dimpotrivă, ar putea fi sporită.

Fără birocrație

Într-o rezoluție adoptată cu 350 de voturi la 149 (171 de deputați în Parlamentul European s-au abținut), legislatorii au declarat că politica de coeziune a contribuit la atenuarea efectelor recentei crize economice și a măsurilor de austeritate în UE.

"Fondurile structurale europene creează locuri de muncă și contribuie la rezolvarea unor probleme cum ar fi schimbările climatice. Ele promovează creșterea economică și dezvoltarea durabilă", a declarat Kerstin Westphal (S & D), deputat german SPD, care este raportorul pentru rezoluția fără caracter obligatoriu.

Diferențele regionale și inegalitățile sociale rămân semnificative, astfel că politica de coeziune ar trebui să continue, au adăugat deputații europeni în rezoluție.

Cu toate acestea, ei cred că trebuie să se facă schimbări în viitor. De exemplu, solicită simplificarea administrării întregului sistem la toate nivelurile.

"Vrem o politică de coeziune modernă și non-birocratică care să ofere finanțare acolo unde este nevoie, în toate regiunile și ușor de înțeles de către oameni", a spus Westphal.

Prioritățile trebuie să fie clare

Dezbaterea privind viitorul politicii de coeziune ar trebui intensificată la sfârșitul lunii iunie, când Corina Crețu, comisarul european pentru politică regională, și Günther Oettinger, comisarul pentru buget și resurse umane, vor prezenta scenarii pentru cum bugetul european ar putea fi schimbat în viitor.

Comisia pregătește aceste scenarii ca parte a dezbaterii privind direcția viitoare a UE în ansamblul său, care domină evenimentele de la Bruxelles din acest an.

Sunt în joc diferite opțiuni privind modul în care va arăta bugetul. Actuala perioadă bugetară de șapte ani ar putea fi redusă, iar capitolele bugetare individuale ar putea fi mai simple și ar putea exista și o reducere a alocării pentru politica de coeziune.

Republica Cehă, pentru care politica de coeziune se numără printre principalele sale priorități asociate cu UE, va trebui, de asemenea, să fie activă în negocieri.

În perioada actuală 2014-2020, aproape 24 de miliarde de euro sunt alocate pentru Republica Cehă ca parte a politicii de coeziune. De exemplu, documentele Ministerului Dezvoltării Regionale arată că, în 2015, PIB-ul ceh a fost cu 7% mai mare datorită politicii de coeziune.

În general, aceste sume sunt așteptate să scadă în viitor. Economia cehă crește, iar nivelul de sprijin pentru regiunile mai avansate este, în principiu, mai mic. Datorită Brexitului și plecării uneia dintre cele mai bogate țări din UE, Republica Cehă va deveni, de asemenea, din punct de vedere statistic, "mai bogată" cu 5 sau 6 puncte procentuale, a declarat Petr Zahradník, economist al echipei de analiză Česká spořitelna în timpul unei dezbateri ale echipei EurActiv din Republica Cehă.

Astfel, potrivit experților, va fi deosebit de important ca Republica Cehă să clarifice pentru ce va avea nevoie de banii europeni și apoi să împingă aceste priorități printre negocieri.

Politica de coeziune aduce beneficii tuturor

Celelalte țări din Grupul Visegrád (adică Polonia, Slovacia și Ungaria) și alte țări din Europa Centrală și de Est beneficiază și ele de politica de coeziune.

"Politica de coeziune este o politică de investiții de bază a UE care promovează creșterea economică și creează locuri de muncă și ar trebui, prin urmare, să rămână unul dintre pilonii cheie ai bugetului european după 2020", se arată într-un document comun din martie 2017 al V4 - Bulgaria, Croația, România și Slovenia.

Cu toate acestea, statele membre mai bogate care contribuie mai mult la buget decât iau nu ar trebui să se uite dezaprobător la politica de coeziune.

"Proiectele susținute în țările beneficiare nete au și efecte interesante pentru țările care dau mai mulți bani bugetului UE, deoarece adesea companiile străine, inclusiv cele din țările mai avansate, sunt implicate în realizarea proiectelor", a explicat ministrul ceh pentru regional Dezvoltare, Olga Letáčková, în timpul unei dezbateri EurActiv.com.

Aducerea mai aproape de nivelul economiilor europene individuale ajută și funcționarea pieței unice. Experții sunt de acord că este una dintre puținele politici europene care are rezultate ușor de măsurat și contribuie la îmbunătățirea managementului strategic și la îmbunătățirea calității administrației publice.