Miliardele de euro în arme trimise Kievului au epuizat stocurile Uniunii, care acum, pentru a compensa, trebuie să mărească cheltuielile, achizițiile comune și investițiile în tehnologii.

Alarma lansată de Borrell: "Trebuie să ne redresăm urgent, prin creșterea cheltuielilor și investițiilor"

Șeful diplomației europene, Josep Borrell, îi avertizează și îi îndeamnă pe liderii celor douăzeci și șapte de țări la acțiune. "Invadarea Ucrainei a fost un duș rece pentru noi toți, un semnal de alarmă. Îmi dau seama că opinia publică preferă untul în locul tunurilor, dar adevărul este că acum trebuie să recuperăm timpul și terenul pierdut, pentru că ani de zile nu am investit suficient", a spus el.

O inversare parțială a tendinței s-a înregistrat în momentul anexării Crimeei de către Rusia, în 2014, când cheltuielile militare ale țărilor UE au început să crească din nou. Creșteri insuficiente totuși pentru a garanta "capacitățile critice de apărare" menționate de Borrell. Pentru strategia Bruxelles-ului este esențială câștigarea unei independențe tot mai mari față de NATO.

Cu un nou pachet de 500 de milioane, adoptat în iulie, Consiliul European a adus ajutorul total acordat Ucrainei în cadrul Facilității europene pentru pace la 2,5 miliarde de euro. Patru tranșe de sprijin care fuseseră aprobate anterior: prima la doar câteva zile după invazia rusă, pe 28 februarie, iar celelalte în martie, aprilie și mai.

Cheltuielile militare în Europa: Grecia este mai generoasă, Islanda, pe ultimul loc

În 2020, conform datelor Eurostat, cheltuielile de apărare ale tuturor țărilor UE s-au ridicat la 1,3% din PIB-ul european. Per ansamblu, în perioada 2013-2020, nivelurile au fost stabile, dar în scădere ca procent din PIB față de anul 1995.

Cele mai mari procente au fost înregistrate în Grecia, Letonia, Estonia și România, toate variind între 2,6% și 2,4%, în timp ce cele mai scăzute în Austria (0,6%) Malta (0,5%), Irlanda (0,2%) și Islanda (0,1%).

sursa: RADOR