Șoferi de camioane din Bulgaria și România protestează miercuri în fața Parlamentului European, în Strasbourg, împotriva Pachetului Mobilitate.

În Bulgaria, Pachetul Mobilitate a fost supranumit „Pachetul Macron”, iar președintele francez a fost acuza că divide Europa, notează Dnevnik.bg, partener al EURACTIV. Printre reformele controversate incluse în pachet se numără revenirea obligatorie a șoferilor în țările de origine pentru perioada de odihnă lunară. În Bulgaria, aceste măsuri sunt considerate discriminatorii și destinate creării unui obstacol în calea transportatorilor din țările de graniță ale UE.

Parlamentul European are ultimul cuvânt în ceea ce privește pachetul, iar autoritățile din Sofia doresc ca întreg procesul privind reforma legislației europene în domeniu să fie amânat până la formarea noului Parlament, după alegerile din mai.

Și Cehia este îngrijorată de pachetul legislativ și a încercat să excludă șoferii de pe lista lucrătorilor detașați adoptată de Consiliul UE.

Salariile din Cehia sunt mai mici decât cele din vest iar „plata egală pentru muncă egală în același loc” ar scoate firmele de transport din Cehia de pe piața europeană, din cauza marilor cheltuieli cu forța de muncă, scrie EURACTIV.cz.

Autoritățile din Praga consideră că țări precum Franța, Belgia și Germania au decis să se protejeze de competiția ieftină a țărilor din Europa Centrală și de Est și nu au fost interesate de niciun fel de dialog. „Toate eforturile statelor central și est-europene, care au propus variate concesii în timpul negocierilor, au fost permanent blocate”, a spus Ministerul Transporturilor.

EURACTIV Croatia scrie că guvernul a cerut tuturor eurodeputaților croați să voteze negativ orice propunere. Și Zagrebul consideră că este mai bine să aștepte formarea noului legislativ și raportul complet al Comisiei de specialitate (TRAN) din Parlamentul European, înainte de a începe negocirerile inter-instituționale. (Georgi Gotev, Aneta Zachová, Zeljko Trkanjec, Dnevnik.bg)

Pachetul Mobilitate a fost retrimis în Comisii
Președintele Parlamentului European, Antonio Tajani, a anunțat miercuri că votul pe cele trei directive din Pachetul Mobilitate va fi amânat pentru 1 aprilie, iar cele trei rapoarte vor fi retrimise la Comisia pentru Transport și Turism (TRAN).

BRUXELLES

Opoziția flamanzilor: Revizuirea articolului 7 din Constituția Belgiei ar stabili obiective ambițioase în ceea ce privește climatul și crearea unor instituții care ar duce la o coordonare mai bună a politicilor privind schimbările climatice între guvernul federal și cele regionale. Dar această modificare are nevoie de votul a două treimi din Parlamentul național și majoritate în fiecare grup etnic, dar probabil nu va fi introdusă în actuala sesiune parlamentară din cauza opoziției flamanzilor.

Câte un vot pentru fiecare bruxelez? Toți locuitorii Bruxelles-ului, indiferent de naționalitate, au drept de vot la alegerile locale. Parlamentul din Bruxelles dezbate o moțiune care va da drept de vot și cetățenilor non-belgieni care locuiesc în regiunea capitalei Beligiei în cadrul alegerilor regionale. (Alexandra Brzozowski, EURACTIV.com)

LONDRA

Voturi indicative: Deputații britanici votează azi asupra unor posibile căi de urmat pentru Brexit, pentru a vedea dacă se poate construi o majoritate pentru următoarea mișcare în vederea părăsirii UE. Opțiunile supuse „votului indicativ” ar putea include posibilitatea organizării unui al doilea referendum la rămânerea în uniunea vamală. (Samuel Stolton, EURACTIV.com)

BERLIN

Optimism în business: Oamenii de afaceri germani sunt mai optimiști în privința situației curente și a viitorului imediat, potrivit indicelui ifo de evaluare a climatului de afaceri. Indicele a crescut în martie după șase luni de declin.

Eșec în lupta cu emisiile: Comisia însărcinată cu găsirea unei căi de reducere a emisiilor din sectorul de transport nu a agreat suficiente măsuri care ar putea ajuta Germania să-și îndeplinească obiectivele privind schimbările climatice. Măsurile aprobate de acest organism ar duce la scăderea emisiilor cu un nivel reprezentând doar două treimi din nivelul propus. (Claire Stam, EURACTIV.de)

PARIS

O mixtură ciudată: LREM, partidul lui Emmanuel Macron, a anunțat marți o primă listă de candidați pentru alegerile europarlamentare. Printre cei incluși se numără un producător de vinuri, un marinar, un crescător de vite, dar și un fost ministru italian și un fost eurodeputat care a promis că va lupta pentru înființarea unei bănci europene pentru climă. (EURACTIV.fr)

ROMA

Erou: Un băiat egiptean în vârstă de 13 ani, care a avertizat poliția în privința încercării șoferului unui autobuz școlar de a răpi și ucide cei 50 de copii pe care îi transporta, a primit cetățenia italiană. „A arătat că a înțeles valorile acestei țări”, a spus ministrul de interne Matteo Salvini, un vehement oponent al migrației. (Gerardo Fortuna, EURACTIV.com).

MADRID

Rasismul și xenofobia sunt în creștere: Consiliul Național de Securitate al Spaniei a avertizat că xenofobia, infracțiunile săvârșite din ură și intoleranța religioasă sunt în creștere. Instituția apreciază că, deși atitutdinea spaniolilor către migrație este mai favorabuilă decât media UE, s-a înregistrat o atenuare a trendului pozitiv în ultimii ani. (EUROEFE.EA.es)

ATENA

Lege pentru reorganizarea datoriilor: Guvernul grec a depus marți seară un proiect legislativ care vizează un nou cadru pentru protecția debitorilor în cazul creditelor neperformante. Grecia nu poate ajunge la un acord cu creditorii săi internaționali în această privință, care va fi discutată din nou la o întâlnire a Eurogrupului în 5 aprilie, la București. (Theodore Karaoulanis, EURACTIV.gr)

VARȘOVIA

Cooperarea polono-germană: Cooperarea strânsă între Polonia și Germania este fundamentală pentru dezvoltarea comunității europene șți de aceea vrem ca Plonia să fie în nucleul dur al UE, a spus ambasadorul german la Varșovia. Germania și-ar dori ca Polonia să intre în zona euro, dar sigur că această opțiune este la latitudinea Varșoviei, a adăugat el. Totuși, ambasadorul a respins ideea că Germania ar trebui să plătească Poloniei despăgubiri pentru al doilea război mondial.

PRAGA

Investigația afacerilor lui Babiš: Autoritățile au finalizat ancheta în cazul presupuselor fonduri europene fraudate de grupul controlat de Andrej Babiš. Actualul premier a fost acuzat de dobândirea ilegală a aproape 2 milioane de euro pentru un proiect agricol. Surse din poliție citate de Neovlivni.cz spun că Babiš ar trebui să vină la tribunal, dar decizia aparține procurorilor. (Aneta Zachová, EURACTIV.cz)

BUCUREȘTI

O altă respingere: Președintele Senatului, Călin Popescu Tăriceanu, a fost nevoit să-și anuleze vizita oficială în Maroc, la cererea părții marocane. Premierul Viorica Dăncilă a deranjat lumea arabă cu afirmațiile făcute la o conferință pro-Israel din Washington privind mutarea ambasadei române de la Tel Aviv la Ierusalim. Regele Iordaniei și-a anulat vizita în România după declarațiile premierului.

Fostul președinte vrea în Parlamentul European: Traian Băsescu deschide lista PMP (partid membru al PPE) pentru alegerile europarlamentare, urmat de președintele formațiunii, Eugen Tomac. PMP este însă creditat cu doar 3,2% din intențiile de vot, sub pragul electoral de 5%.

SOFIA

Explorări în Marea Neagră: Royal Dutch Shell a anunțat că va începe explorarea în regiunea ce aparține Bulgariei din Marea Neagră, în parteneriat cu compania spaniolă Repsol și cea australiană Woodside Energy, în baza unui contract semnat în 2016. Sofia încearcă să-și reducă dependența de gazele rusești.

LJUBLJANA

500 de euro pentru partid: Un politician sloven a părăsit lista pentru alegerile europene a partidului naționalist de extremă dreapta după ce liderul acestuia, Zmago Jelinčič, i-a cerut lui Gregor Preac să plătească 500 de euro partidului și lui 1.000 de euro. „Sigur că am cerut bani, toți eurodeputații îi dau pentru partid”, a spus Jelinčič. (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr)

ZAGREB

Vin chinezii: Turismul din Croația își va continua avansul și în acest an, ca urmare unei preconizate creșteri cu 28% a fluxului de turiști din China (până la circa 300.000). (Željko Trkanjec, EURACTIV.hr)

BELGRAD

Protestul clasei de mijloc: La protestele anti-guvernamentale organizate în peste 100 de orașe din Serbia au participat mai ales reprezentanți ai clasei de mijloc, potrivit unui sondaj efectuat de SeConS Group și Fundația Friedrich Ebert. Sondajul a arătat că oamenii au protestat din cauza lipsei de libertate a presei, corupției guvernamentale și absența soluțiilor pentru chestiuni precum șomajul ridicat. (Julija Simić, Beta-EURACTIV.rs)