Olexander, un veteran al forțelor speciale ucrainene, își lasă arma pe masa dintr-o cafenea din Kiev de parcă ar fi un haiduc O.K. Corral. Comandă un ceai negru, băutura tipică a imperiului sovietic, și reflectează asupra discuțiilor de pace care, într-un fel sau altul, se pregătesc deja pe covorul cancelariilor: "Putin nu va permite armate multinaționale aici în Ucraina nici măcar pe o misiune de pace. Rușii o vor vedea ca pe o concesie intolerabilă pentru că acum își mint populația spunând că se confruntă cu NATO în Ucraina și nu este adevărat, se confruntă cu ucrainenii".

Această reflecție a lui Olexander este împărtășită de marea majoritate a populației ucrainene acum că se vorbește despre posibilul armistițiu promovat de Donald Trump. Deși o bună parte a Ucrainei îl consideră irealizabil, este una dintre cererile președintelui, Volodimir Zelenski, de a obține așa-numitele "garanții de pace" care să stabilească un cadru de durată și un simplu armistițiu pe care Vladimir Putin îl poate întrerupe după ce se reînarmează. O bună parte a conversației diplomatice din aceste zile, cu forumul de la Davos ca epicentru, este despre această posibilitate.

De luni întregi, atât președintele francez Emmanuel Macron (creatorul ideii), cât și premierul britanic Keir Starmer au discutat despre posibilitatea trimiterii de trupe pentru a monitoriza în cele din urmă pacea în cazul unei încetări a focului și, astfel, să servească de descurajare pentru ca Rusia să nu invadeze din nou Ucraina, deși niciunul dintre cei doi nu a oferit planuri concrete sau cifre tangibile. Alte țări, precum Polonia, au spus deja că refuză să trimită trupe în Ucraina, deoarece ele însele au graniță cu Rusia (Kaliningrad) și cu Belarusul lui Aleksandr Lukașenko, partenerul preferat al Moscovei.

Țările baltice, de exemplu, au fost foarte favorabile acestei posibilități, deși ele însele trebuie să își apere granițele cu Rusia. În Germania, cufundată într-un proces electoral, găsim refuzul cancelarului Olaf Scholz de a trimite soldați germani în Ucraina, dar nu și al ministrului său de Externe, ale cărui diferențe sunt publice. Annalena Baerbock a asigurat in cotidoanul "Frankfurter Allgemeine" că Germania a făcut o ofertă de menținere a păcii Ucrainei în cazul unei încetări a focului. Chiar și Pedro Sánchez a recunoscut în această săptămână că această posibilitate, aceea de a trimite trupe spaniole, este pe masă.

Dar nimeni din Ucraina nu are încredere în Vladimir Putin și consideră cuvântul lui literă moartă. Din acest motiv, Zelenski nu are încredere în garanțiile de pace oferite de Rusia, ci mai degrabă în cele pe care Washingtonul și partenerii săi europeni le pot oferi.

În acest scop, Zelenski a asigurat că va avea nevoie de 200.000 de soldați din națiunile aliate pentru a asigura prima linie. Aceasta, conform unui studiu realizat de "Financial Times", este o cifră maximă și total lipsită de realism, pentru că "depășește chiar cifra care a participat la debarcarea din Ziua Z în al Doilea Război Mondial". Alți analiști plasează numărul ideal la aproximativ 40.000 până la 50.000 de soldați, o cifră mai acceptabilă pentru donatorii acestor trupe pentru a acoperi aproximativ 1.000 de kilometri de front activ împreună cu brigăzile ucrainene deja dislocate.

"Noi, ucrainenii, am reușit să construim o armată de peste 800.000 de soldați. Cu ajutorul Europei ar fi o armată capabilă nu numai să stea și să se apere, ci și să-l respingă pe Vladimir Putin. El înțelege acest lucru și de aceea modalitatea lui cea mai rapidă de a preveni acest lucru este de a face presiuni asupra Statelor Unite pentru a ține Ucraina în afara NATO și de a face presiuni asupra tuturor aliaților noștri să ne reducă armata la o cincime din mărimea sa", a spus Zelenski la Davos. Ulterior, într-un interviu acordat Bloomberg, el a spus că "Rusia trebuie să se întoarcă măcar la granițele anului 2022. Ar fi o bună oportunitate de dialog".

Indiferent de intenții, ceea ce a devenit clar în aceste zile cu mesajele lui Trump către Rusia este că noua Administrație SUA nu va cumpăra narațiunea rusă despre "războiul existențial" pe care îl menține în Ucraina și justificările sale absurde privind denazificarea și extinderea NATO. Pentru Trump, acest război este "ridicol" și va duce Moscova doar la falimentul economiei sale. Rusia începe să înțeleagă că cererile sale de încetare a focului nu vor fi îndeplinite pentru că nici nu este în măsură să le ceară. Și Donald Trump și-a dat deja seama.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA