Reuniunea la nivel de ambasadori a principalului for de decizie al Alianței va evalua situația din zonă după uciderea într-un raid american în Irak a generalului iranian Qassem Soleimani, a declarat un purtător de cuvânt al NATO.

Ministrul german de externe, Heiko Maas, a solicitat organizarea unei reuniuni de urgență a miniștrilor de externe din statele membre UE săptămâna aceasta, pentru a discuta despre escaladarea tensiunii în zonă. 

Secretarul american de stat Mike Pompeo a admis că e posibil ca trupele americane staționate în Orientul Mijlociu să fie ținta unor represalii ale Iranului pentru moartea generalului Soleimani, al cărui convoi a fost vineri ținta unei drone americane pe aeroportul din Bagdad, relatează dpa, preluată de Agerpres.

Oficiali iranieni au promis că țara lor va răzbuna moartea acestui general, care conducea Forța Quds, unitate specială din corpul Gardienilor Revoluției însărcinată cu operațiunile externe și pe seama căruia Statele Unite au pus atacuri soldate cu moartea a numeroși americani în regiune.

În replică, președintele Donald Trump, care a ordonat operațiunea în care a fost ucis Soleimani, a spus că SUA au stabilit o listă cu 52 de obiective iraniene - numărul americanilor luați ostatici în 1979 la ambasada americană din Teheran - care vor fi lovite în eventualitatea unor represalii iraniene, printre aceste obiective fiind și situri cultural-istorice.

Noul comandant al Forței Quds, unitatea specială a Gardienilor Revoluției însărcinată cu operațiunile externe, a anunțat că obiectivul său este de a alunga SUA din regiune după ce generalul Qassem Soleimani a fost ucis într-un atac american la Bagdad, transmite Reuters.

''Promitem să continuăm calea martirului Soleimani cu aceeași forță și singura compensație pentru noi ar fi înlăturarea Americii din regiune'', a declarat Esmail Qaani înaintea funeraliilor lui Soleimani, organizate luni la Teheran.

Pe de altă parte, în cadrul unei sesiuni speciale, Parlamentul irakian a cerut guvernului "să pună capăt prezenței trupelor străine” în Irak.

În prezent, aproximativ 5.000 de soldați americani sunt staționați în Irak.

Donald Trump a amenințat Irakul cu sancțiuni severe, spunând că, dacă trupele vor pleca, Bagdadul va trebui să plătească Washingtonului costul bazei aeriene: "Avem o bază aeriană extrem de scumpă, care este acolo. A costat miliarde de dolari pentru a fi construită, cu mult înaintea mandatului meu. Nu plecăm decât dacă ne restituie banii pentru ea".

Germania, care are în jur de 120 de militari dislocați în Irak, va acorda în continuare sprijin, dacă Bagdadul dorește, potrivit lui Heiko Maas.

Renunțarea la acord

Teheranul a anunțat că își va continua programul nuclear fără nicio limitare, inclusiv fără o limitare a îmbogățirii uraniului, menținutând doar cooperarea cu Agenția Internațională pentru Energie Atomică (AIEA). Guvernul iranian a precizat că ar putea reveni la respectarea angajamentelor asumate în cadrul acordului nuclear, dacă SUA vor ridica sancțiunile împotriva sa. 

Cum UE a luptat pentru menținerea acordului, după retragerea SUA, șeful diplomației europene, Josep Borrell, și-a exprimat ''regretul profund'' față de anunțul Iranului referitor la ridicarea tuturor plafoanelor privind îmbogățirea uraniului. ''Punerea completă în aplicare de către toți a acordului privind programul nuclear este acum mai importantă ca oricând, pentru stabilitatea regională și securitatea mondială'', a scris Borrell pe Twitter.