Forțele de ordine au folosit gaze lacrimogene împotriva protestatarilor care s-au adunat joi seara în apropiere de Parlament. La nemulțumirile provocate de criza economică s-au adăugat și cele referitoare la exploziile de marți.

Protestele au debutat în octombrie 2019, în contextul în care Libanul trece prin cea mai gravă criză economică de la sfârșitul războiului civil din 1975-1990. 

Mulți libanezi acuză faptul că neglijența autorităților a dus la explozia celor 2.750 de tone de nitrat de amoniu, depozitate în mod necorespunzător încă din 2013, relatează BBC Online.

Cel puțin 137 de persoane au murit și peste 5.000 au fost rănite. Explozia a distrus districte întregi din capitala libaneză. Zeci de locuitori sunt încă dață dispăruți, iar 300.000 de oameni au rămas fără adăpost. 

Cel puțin 16 responsabili ai portului din Beirut și ai autorităților vamale au fost arestați în ancheta deschisă după explozia devastatoare, a anunțat agenția națională de presă. 

De la producerea dezastrului, doi oficiali și-au înaintat demisiile. Parlamentarul Marwan Hamadeh a demisionat miercuri, iar ambasadoarea libaneză în Iordania, Tracy Chamoun, a anunțat joi că demisionează, precizând că această tragedie arată că e nevoie de o schimbare a leadership-ului la Beirut. 

Aflat într-o scurtă vizită în Liban, președintele francez Emmanuel Macron a cerut joi o anchetă internațională ''transparentă'' privind exploziile. El a invitat clasa politică libaneză să treacă imedia la reforme ”profunde” pentru a scoate țara din criza economică.