Conform organizației non-profit Freedom House, în ultimii 18 ani a avut loc un declin consecvent al cantității și calității democrațiilor liberale din lume, potrivit Financial Times.

Printre acestea nu există un caz mai grav decât cel al SUA.

Instituțiile americane se află într-un declin neîntrerupt de destul de multă vreme, iar acum au ajuns într-un punct crucial de criză. Aproape o treime din electorat crede minciuna cum că Joe Biden ar fi furat alegerile prezidențiale din 2020. Sondajele indică faptul că electoratul e dispus să-l realeagă pe Donald Trump, fostul președinte care a propagat acea minciună printre simpatizanții săi, rezultând un asalt al Capitoliului pe 6 ianuarie 2021, cu scopul de a-l menține la putere. Același Trump refuză să sprijine Ucraina și a invitat recent Rusia să atace oricare aliat NATO care nu și-a plătit datoria imaginară impusă de protecția americană. Cu cinci victorii deja în alegerile primare și altele iminente în Super-Marțea de săptămâna viitoare, el e pe punctul de a deveni candidatul republican. Consecințele unei victorii a lui Trump în noiembrie vor afecta fiecare parte a globului.

Declinul politic apare atunci când instituțiile unei societăți nu se adaptează la schimbarea circumstanțelor. Fenomenul s-a întins de-a lungul unei generații și culminează acum printr-o criză enormă care se va desfășura pe parcursul următoarelor opt luni. Sistemul politic american e construit în jurul unui set complex de instituții având rol de mecanisme de control și echilibru care le înlesnesc minorităților politice dejucarea voinței majorității. Atunci când intervine o polarizare politică extremă, acest gen de instituții generează paralizie guvernamentală și incapacitatea statului de a îndeplini funcții elementare precum adoptarea bugetului anual.

Unele elemente care induc o astfel de rigiditate sunt consfințite chiar prin constituție. Colegiul electoral le conferă un rol extrem de disproporționat locuitorilor statelor mai mici, în vreme ce Senatul e o sursă enormă de reprezentare inegală. Wyoming, cu mai puțin de 1 milion de locuitori, are doi senatori, câți are și California, cu o populație de aproape 40 de milioane. Legile ordinare pot fi adoptate doar cu super-majoritate, ceea ce înseamnă că 40 de senatori din 100 pot bloca orice proiect care nu le convine.

Lucrul cel mai frustrant legat de blocarea ajutorului pentru Ucraina - de exemplu - este acela că majoritatea membrilor Camerei și Senatul și o mare parte a populației îl susțin. Însă nu poate fi adoptată o lege fiindcă o facțiune conservatoare ultra-radicală din Camera controlată de republicani se opune mereu - nu numai ajutorului pentru Ucraina, ci și oricărei legi pe care democrații sunt dispuși s-o voteze.

În America polarizată actuală republicanii pro-Trump sunt înclinați să facă uz de veto pur și simplu doar de dragul subminării taberei opuse. Ei insistă de luni și luni pentru măsuri de securitate mai exigente la granița sudică. Biden, în esență, a cedat în fața revendicărilor lor pentru a putea adopta ajutorul pentru Ucraina, Israel și Taiwan - în care moment Trump, având doar simpla calitate de candidat, a intervenit pentru a bloca prin veto acordul, fiindcă nu vrea ca Biden să-și poată asuma meritul pentru măsură.

Alte câteva aspecte ale ordinii politice americane au contribuit la polarizare. Sistemul prezidențial cimentează conducătorul în funcție pentru un mandat imuabil de patru ani, iar ocupantul poate fi îndepărtat doar prin procedura de destituire, care este extraordinar de anevoioasă. Unul dintre cele mai mari avantaje ale lui Trump sunt vârsta și lipsa de popularitate ale lui Biden. Într-un sistem parlamentar elita partidului ar fi putut acționa pentru a substitui liderul deficient cu o persoană cu șanse de a fi aleasă, însă în SUA nu se poate întâmpla așa ceva.

Acest lucru e legat la rându-i de procedura chinuitor de îndelungată de selecție a candidatului unui partid. Sistemul de vot cu un singur tur, în combinație cu votul popular la alegerile primare, îi favorizează pe candidații extremiști, deopotrivă de stânga și dreapta. Și cum există o hotărâre a Curții Supreme care echivalează cheltuielile electorale cu libera exprimare, banii au o influență excesivă asupra alegerilor.

Toate aceste probleme pot fi soluționate prin reformă. Voturile din colegiul electoral le pot fi alocate statelor pe criteriul proporțional. Votul într-un tur poate fi substituit cu votul prin clasament, în care alegătorul îi așează pe candidați în ordinea preferințelor, facilitând astfel și ascensiunea unor terți. Finanțarea campaniilor poate fi restricționată, iar super-majoritatea de 60 de voturi din Senat poate fi abolită. Și aici nici măcar nu vorbim de reforme constituționale majore, cum ar fi abolirea colegiului electoral sau modificarea atribuțiilor Senatului. Deocamdată acestea ar fi de domeniul fanteziei.

Oricât de frustrante sunt aceste probleme, ele nu reprezintă decât vârful aisbergului. Chiar dacă Trump e un demagog extraordinar de abil, virajul spre dreapta radicală se datorează însuși electoratului. Există mulți lideri republicani „normali” care înțeleg de ce politicile populiste îi sunt dăunătoare țării, dar le susțin oricum de teama propriei baze electorale.

Orice democrație depinde de un electorat bine informat și susținător al normelor pe care se bazează sistemul. Însă un număr uluitor de americani cred în teorii bizare ale conspirației și în realități alternative. Conform sondajelor, 17% cred în teoria QAnon, care afirmă printre altele că democrații beau sânge de copil în catacombele ascunse de sub Washington. Peste jumătate din republicani cred că vaccinurile sunt nocive și mulți creștini evanghelici cred că închiderea bisericilor în vremea pandemiei nu a fost decât primul pas spre închiderea lor permanentă de către progresiști.

Una dintre cele mai mari transformări prin care a trecut societatea americană în ultimul deceniu e o revoluție a evaluării morale a propriei țări. De-a lungul aproape întregii istorii a țării, populația a crezut într-o versiune sau alta a excepționalismului american, concept conform căruia SUA sunt o inspirație pentru popoarele oprimate din toată lumea.

Era mai cu seamă valid în cazul conservatorilor, însă actualii republicani pro-Trump cred că țara le-a fost răpusă de pervertirea morală. Credința în democrația americană a fost substituită de admirația pentru dictatori și guverne autoritare de peste hotare. Trump laudă faptul că Xi Jinping al Chinei și Kim Jong-un al Coreei de Nord își cârmuiesc poporul cu un pumn de fier.

Partidul Republican a revenit la izolaționismul lui de dinainte de 1941, însă cu o diferență. Izolaționiștii de atunci credeau că America e pură și nu trebuie să se mânjească prin asocierea cu alte țări. Astăzi ei cred că țara lor are nevoie de purificare.

Inutil de spus, această migrație a anti-americanismului de la stânga la dreapta are implicații enorme pentru ordinea mondială. O victorie a lui Trump ar însemna finalul definitiv al ajutorului pentru Ucraina. În timp, am putea asista chiar la căderea Kievului în mâna forțelor ruse. Dar Vladimir Putin nu se va opri acolo - iar Trump a declarat limpede că nu are nici o intenție de a lupta pentru a proteja aliații din NATO. În interviul acordat lui Tucker Carlson, Putin a afirmat că nu ar ataca Polonia și Lituania, însă nu a pomenit nimic despre Estonia care, la fel ca Ucraina, are o minoritate rusă. Ea e următoarea la rând pe eșafod.

O logică similară li se aplică aliaților asiatici precum Japonia și Coreea de Sud. Oricine crede că Trump ar apăra Taiwanul de o invazie chineză ar face bine să se mai gândească o dată.

Totuși, încă nu e prea târziu pentru îndreptarea acestui proces de declin. Majoritatea americanilor nu înțeleg profunzimea pericolului fundamental pe care Trump îl reprezintă pentru democrație, ci îl consideră un politician normal care are însă preferințe întrucâtva diferite în materie de politici publice. Oricine își imaginează că un al doilea mandat al lui Trump va fi pur și simplu o repetare a primului nu a fost atent la ce a făcut și a spus el între timp.

Democrații au mult de muncă pentru a deștepta populația și a-i explica amploarea problemei cu care se confruntă țara. Dacă acest lucru se va întâmpla, atunci există posibilitatea ca, în loc să mai smulgă încă o victorie la limită, să câștige în mod decisiv. Cei care cred în liberalismul clasic al Americii trebuie să restricționeze capacitatea minorităților politice de a răsturna voința majorității și trebuie să simplifice procesele și procedurile imposibil de complexe, astfel încât guvernul să devină mai eficient. Dar, mai întâi, trebuie să câștige alegerile.

sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA