Cele două țări  și-au depus cererile de aderare la această alianță condusă de SUA în luna mai, renunțând la decenii întregi de nealiniere și provocând astfel o schimbare de importanță istorică, datorată invaziei Rusiei în Ucraina. 28 dintre cele 30 de țări membre ale NATO le-au ratificat cererile, Ungaria și Turcia fiind singurele două țări care încă nu au făcut acest demers, conform Le Figaro.

Săptămâna trecută, Ungaria a anunțat că va sprijini cererile de aderare și că parlamentul le va aproba cererile pe la mijlocul lunii decembrie, dar Ankara a dat din nou de înțeles că dorește măsuri concrete împotriva unor grupări pe care ea le consideră drept teroriste.

"Toate privirile se îndreaptă acum spre Ungaria și Turcia”, a declarat, marți, premierul Finlandei, Sanna Marin. "Așteptăm ca aceste țări să ratifice cererile noastre. Cred că este important ca acest lucru să se întâmple cât mai curând”.

La aceeași reuniune ale cărei lucrări s-au desfășurat la Helsinki, noul premier al Suediei, Ulf Kristersson, a declarat că Suedia "este absolut de acord cu dreptul unei țări din cadrul alianței de a-și adopta propriile decizii”, el adăugând că, în următoarele zile, va face o vizită la Ankara.

Președintele Turciei, Recep Tayyip Erdoğan, care, anul viitor, va candida la niște alegeri și care dorește să-și asigure sprijinul naționaliștilor, a declarat că țara sa încă se opune aderării Suediei, în vreme ce, luni, purtătorul de cuvânt al partidului AK, de guvernământ, Ömer Çelik, a declarat că, în opinia Ankarei, Suedia încă nu a depus suficiente eforturi ca să-i schimbe poziția.

"Aceste declarații ale Suediei sunt corecte, dar nu sunt suficiente decât atunci vor fi puse în aplicare”, a spus Çelik "Așteptăm ca ele să prindă viață”. Turcia a spus că are mai multe obiecții legate de Suedia decât de Finlanda, dar, săptămâna trecută, ambele țări au reiterat faptul că vor adera la NATO în același timp, menținându-și frontul comun.

Presa suedeză a relatat că Kristersson ar urma să aibă o reuniune bilaterală la Ankara, probabil, pe data de 8 noiembrie, la câteva zile după vizita pe care secretarul general al NATO, Jens Stoltenberg, ar urma să o facă vineri în capitala turcă, pentru convorbiri bilaterale. Potrivit agenției turce de știri Anadolu, în cursul unei convorbiri telefonice de săptămâna trecută, , Erdoğan i-ar fi spus premierului suedez că  "împiedicarea organizațiilor teroriste de a bloca aderarea Suediei la NATO și relațiile țării cu Turcia se reunesc într-un singur interes”.

Ankara dorește să vadă extrădați cât mai mulți indivizi care, în opinia sa, ar avea legături cu PKK sau cu alte grupări pe care ea le consideră teroriste. Presa nordică afirmă că ar putea fi vorba de aproximativ 73 de persoane.

Unii analiști au sugerat că guvernului de centru-dreapta al Suediei, instalat spre sfârșitul lunii trecute, i-ar putea fi mai ușor să ajungă cu Turcia la un compromis, comparativ cu guvernul precedent, care era de centru-stânga. Luni, noul ministru suedez de externe, Tobias Billström, a declarat că noua coaliție are ‘bagaje mai puține de cărat’ în privința chestiunii kurde.

"A fost vorba despre niște declarații din trecut făcute de unii și de cum vedeau acei oameni grupările kurde de pe teritoriul suedez”, a spus Billström, el susținând că sprijinul predecesoarei sale social-democrate, Anne Linde, acordat mișcărilor kurde, a complicat negocierile.

sursa: RADOR