Suedia și Finlanda sunt pe punctul de a trimite cererile de aderare la NATO, un proces care se va derula rapid și fără probleme cel mai probabil, deși Rusia și-a manifestat deja obiecțiile.

Finlanda trebuie să solicite „fără întârziere” aderarea la NATO, au afirmat joi președintele finlandez Sauli Niinisto și șefa executivului Sanna Marin. „Sperăm ca pașii care mai sunt necesari pe plan intern pentru luarea acestei decizii să fie făcuți în următoarele câteva zile”, au adăugat cei doi lideri finlandezi într-o scrisoare comună.

Mai mult de trei sferturi dintre finlandezi susțin acum o candidatură a țării lor la aderarea la NATO, potrivit unui nou sondaj publicat luni. Conform rezultatelor sondajului publicat de televiziunea publică Yle, 76% dintre finlandezi - un record - doresc ca țara lor să adere la Alianța Nord-Atlantică, comparativ cu 60% în luna martie. Înainte de invazia Rusiei în Ucraina, susținătorii aderării la NATO în Finlanda nu reprezentau mai mult de 20-30% în sondaje în ultimii ani, invazia determinând această schimbare a opiniei publice din țara scandinavă care are o graniță de 1.300 kilometri cu Rusia.

Schimbarea politică majoră, determinată de invazia rusă din Ucraina, nu este pe placul Moscovei, care a avertizat că „se va vedea obligată să adopte măsuri de răspuns atât tehnico-militare, cât și de altă natură pentru a contracara amenințările care au apărut pentru securitatea sa națională”, potrivit Ministerului rus de Externe.

„Obiectivul NATO este clar: continuarea extinderii sale către frontierele Rusiei, crearea unui nou flanc de amenințare militară pentru țara noastră”, consideră Moscova, care deplânge că nici promisiunile Rusiei asupra lipsei „oricărei intenții ostile”, nici îndelungata istorie de relații de bună vecinătate și cooperare „nu au convins Helsinki asupra avantajelor menținerii politicii de nealiniere”.

Ministerul de Externe rus mai susține că, prin aderarea la NATO și renunțarea la statutul de țară nealiniată, Finlanda ar încălca Acordul de Pace de la Paris din 1947 și Acordul ruso-finlandez din anul 1992.

Pașii întreprinși de Finlanda în direcția aderării la NATO reprezintă „categoric” o amenințare la adresa Rusiei, iar extinderea Alianței nord-atlantice nu va face mai stabilă Europa ori lumea, a spus și purtătorul de cuvânt al Kremlinului, Dmitri Peskov.

Întrebat care va fi răspunsul Rusiei, Peskov a replicat că „totul va depinde de cum va decurge acest proces de extindere a NATO și în ce măsură infrastructura militară se apropie de granițele” ruse.

De cealaltă parte, secretarul general al NATO, norvegianul Jens Stoltenberg, spune că procesul de aderare a Finlandei la Alianța Nord-Atlantică va fi „fără probleme” și „rapid”.

„Este vorba de o decizie suverană a Finlandei (...) Dacă Finlanda va decide să aplice, ea va fi primită cu căldură în cadrul NATO, iar procesul de aderare se va derula fără probleme și rapid”, a dat el asigurări într-o declarație.

„Aderarea Finlandei ar demonstra că ușa NATO este deschisă și că Finlanda își decide propriul viitor”, a spus el.

Și guvernul suedez intenționează să trimită cererea de aderare la NATO săptămâna viitoare, urmând exemplul Finlandei, a relatat joi cotidianul Expressen.

Parlamentul Suediei va dezbate luni situația privind securitatea, iar apoi premierul Magdalena Andersson va convoca o ședință de guvern unde va fi luată decizia oficială de înaintare a cererii, a scris publicația suedeză, citând surse neprecizate. Imediat după acest moment va fi trimisă cererea, dacă nu se va întâmpla nimic neprevăzut, au afirmat sursele citate.

După invazia rusă din Ucraina, pe care Moscova încă o numește „operațiune militară specială”, Suedia și Finlanda și-a schimbat poziția de nealiniere militară, veche de decenii, pentru a obține o securitate mai mare prin aderarea la NATO.