Finlanda trebuie să ia în considerare opțiunea de aderare la NATO fără Suedia, a declarat pentru prima dată ministrul său de externe marți, 24 ianuarie, după ce președintele turc Erdogan a exclus unda verde a Ankarei pentru candidatura suedeză, relatează Le Figaro.

O aderare comună a celor două țări nordice rămâne "prima opțiune", dar "în mod evident, trebuie să evaluăm situația, dacă s-a întâmplat ceva care înseamnă că, pe termen lung, Suedia nu mai poate merge înainte", a afirmat șeful diplomației Pekka Haavisto la televiziunea publică Yle, judecând însă că este "prea devreme pentru a lua o poziție".

Arderea unui Coran de către un extremist de dreapta în timpul unei demonstrații, autorizată de poliție, sâmbătă, 21 ianuarie, lângă Ambasada Turciei la Stockholm, a stârnit proteste puternice din partea Turciei și a lumii musulmane. Președintele turc Recep Erdogan a declarat luni că Suedia nu mai poate conta pe "sprijinul" Ankarei după acest incident, care se adaugă celuilalt provocat de un videoclip cu activiști pro-kurzi la mijlocul lunii ianuarie.

Aceste proteste reprezintă un "obstacol" pentru candidaturile NATO, iar "protestatarii se joacă cu securitatea Finlandei și Suediei", a deplâns marți Pekka Haavisto.

"Concluzia mea este că va exista o întârziere (pentru unda verde a Turciei), care cu siguranță va dura până la alegerile din Turcia de la mijlocul lunii mai", a recunoscut el.

Spre deosebire de cazul Suediei, Turcia a exprimat în ultimele luni că nu are obiecții majore la intrarea Finlandei în NATO. La fel ca cei 30 de membri ai Alianței, Ankara trebuie să ratifice intrarea oricărui nou membru, având drept de veto de facto.

Dar Helsinki a refuzat până acum să speculeze cu privire la opțiunea de intrare fără Suedia, subliniind avantajele apartenenței comune cu vecinul său foarte apropiat. În luna mai, cele două țări nordice și-au depus candidatura în aceeași zi la sediul NATO de la Bruxelles, ca urmare directă a invadării ruse a Ucrainei, punând capăt deceniilor din alianțe militare. Un memorandum de înțelegere cu Turcia a fost semnat în iunie la Madrid, dar Ankara, care acuză în special Suedia că este un refugiu pentru "teroriștii" kurzi, consideră că eforturile Suediei de a-l respecta sunt insuficiente.

Stoltenberg ridică tonul față de Erdogan

Într-un interviu pentru Die Welt, preluat de La Libre Belgique, norveganul Jens Stoltenberg a condamnat poziția lui Recep Tayyip Erdogan față de Suedia.

"Libertatea de exprimare, libertatea de opinie este un bun prețios, în Suedia și în toate celelalte țări ale NATO. Și de aceea aceste acțiuni nepotrivite nu sunt automat ilegale", a declarat el.

"Guvernul suedez a condamnat (această manifestație) în termeni foarte clari", a amintit  Stoltenberg în interviul pentru Die Welt.

Stoltenberg a afirmat că este "absolut împotriva acestui gen de insulte față de alte persoane" și "este absolut contra acestui comportament pe care l-am văzut pe străzile din Stockholm".

Jens Stoltenberg a estimat, în ciuda acestui context, că Turcia s-a arătat până acum destul de cooperantă în dezbaterea privind aderarea la NATO.

Ratificarea protocoalelor de aderare nu trebuie să eșueze acum, pe ultimii metri. "Sunt în contact strâns cu Finlanda și cu Suedia și bineînțeles cu aliatul nostru Turcia - să accelereze aceste proceduri în parlamentele lor naționale. "Și cer, bineînțeles, și aliaților care au mai rămas -Ungaria și Turcia - să accelereze aceste procese în parlamentele lor", a conchis el.

SUA asigură că Suedia și Finlanda "sunt pregătite" să adere la NATO

Statele Unite au indicat că Finlanda și Suedia sunt pregătite să se alăture alianței NATO, după ce președintele turc Recep Tayyip Erdogan a susținut că Stockholm nu ar trebui să se aștepte la sprijinul țării sale pentru aderare din cauza arderii recente a Coranului în timpul unei demonstrații în capitala Suediei, scrie el Periodico.

"Finlanda și Suedia sunt pregătite să se alăture Alianței. Sunt pregătite datorită capacităților lor militare și datorită parteneriatului îndelungat de securitate pe care l-am avut (...) de zeci de ani", a declarat purtătorul de cuvânt al Departamentului de Stat al SUA, Ned Price, care a subliniat că ambele țări "sunt democrații foarte dezvoltate".

Price a subliniat, pe de altă parte, că "a arde cărți sacre pentru mulți este un act profund lipsit de respect", adăugând că "ceva poate fi legal – pentru libertatea de asociere și de exprimare – dar oribil".

"Totodată, suntem conștienți că cei din spatele a ceea ce s-a întâmplat în Suedia ar putea face un efort deliberat pentru a încerca să slăbească unitatea de peste Atlantic și între aliații și partenerii noștri europeni", a deplâns purtătorul de cuvânt al Statelor Unite.

În acest sens, Price a indicat că, deși Helsinki și Stockholm sunt pregătite să adere la NATO, "în cele din urmă, este o decizie și un consens" al acestor țări cu Ankara.

Sursa: RADOR