Financial Times afirma ca FMI a cerut expliciti statelor europene sa renunte la o parte din creantele lor fata de Grecia. Calculele Fondului arata ca deficitul primar al Greciei, adica diferenta dintre venituri si cheltuieli fara a lua in considerare dobanzile la datorii, ar putea ajunge anul acesta la 1,5% din PIB. Pentru a indeplini conditiile actuale din pachetul de salvare insa, Grecia ar trebui sa ajunga la un excedent de 3%.

In aceste conditii, datoriile Greciei nu ar face altceva decat sa creasca, asa incat exista, in opinia FMI, doua solutii. Fie guvernul elen introduce noi masuri drastice de austeritate, fie Europa renunta la o parte din datorii. Declaratia ii apartine sefului FMI pentru Europa, Poul Thomsen, citat de FT.

Faptul ca FMI pune presiune cu ideea reducerii datoriilor e vazut la Bruxelles ca o provocare, afirma Spiegel. Statele europene au cele mai mari creante fata de Atena si se opun explicit unei asemenea masuri. Problema europenilor e insa ca FMi, pe langa transele de 3,6 miliarde de euro pe care le-ar plati, e vazut in multe state europene drept garant al pachetului de salvare. Multe parlamente nationale privesc cu atentie, inainte sa aprobe planuri de creditare, catre FMI ca o pre-conditie a votului lor.

Noua viziune a FMI vine intr-un moment sensibil, in care creditorii internationali negociaza cu Grecia eliberarea urmatoarei transe de bani pentru a evita falimentul statal. Deocamdata nu exista o intelegere pe planul de reforme propus de Atena, dar la Bruxelles exista o doza de optimism precaut inainte de aceasta informatie.