Deputatul LFI Alexis Corbière intenționează deja înființarea unei comisii de anchetă parlamentare, în vreme ce RN cere un "drept de continuare" a unei precedente comisii privind afacerea Alstom, după informațiile "Uber Files", o anchetă care se bazează pe mii de documente interne de la Uber adresate de o sursă anonimă cotidianului britanic "The Guardian" și transmise Consorțiului internațional al jurnaliștilor de investigații (ICIJ) și 42 de media partenere.

În acest cadru, "Le Monde" s-a interesat de legăturile dintre societatea americană și Emmanuel Macron când era ministru al economiei (2014-2016). Ziarul ajunge la concluzia că a existat un "deal" secret între Uber și Emmanuel Macron la Bercy.

"E foarte grav, ideea că domnul Macron, în acest pact secret cu o companie, a schimbat reglementarea în materie de taxiuri", a acuzat deputatul de Seine-Saint-Denis.

"Am o anumită idee despre Republică, care face ca președintele sau cel care vrea să fie președinte, să nu poată fi un lobbist în folosul unor interese private și unei companii nord-americane", a continuat dl Corbière.

"Ce învățăminte trebuie trase de aici? Evident, să punem întrebarea, când putem să ne adresăm, guvernului, ca și unei comisii de anchetă", a sugerat el.

"Având în vedere amploarea chestiunii, ea poate schimba un calendar pe care îl prevăzusem, necesită o discuție politică", a precizat dl Corbière.

Grupul LFI din Adunare intenționa inițial să-și folosească dreptul de tragere pentru o comisie de anchetă privind inflația.  

"Scandalul Uber" 

Potrivit lui, "este cel mai mic lucru" ca președintele să-și spună părerea despre aceste revelații și, "dacă nu o face, ne găsim în plină lipsă de responsabilitate prezidențială a celei de-a V-a Republici".

Deputatul RN Sébastien Chenu a denunțat într-o conferință de presă "primul scandal al mandatului lui Emmanuel Macron, scandalul Uber". Potrivit colegului lui Jean-Philippe Tanguy, deputații RN cer "un drept de continuare" pe cazul Alstom care făcuse obiectul unei comisii de anchetă parlamentare prezidate de Olivier Marleix (LR), acesta sesizând justiția în 2019.

Ei "nu sunt contra" unei comisii de anchetă privind Uber, dar în opinia dlui Tanguy, "nu are fără îndoială prea mult sens să refaci o comisie de anchetă deoarece cele mai multe elemente de anchetă de investigație și mărturii au fost făcute de comisia Marleix între 2017 și 2018".

"O misiune de informare ar putea scoate la iveală aceste elemente și să le actualizeze", a adăugat dl Tanguy. 

"Fără o compensație"

"Minimul este să explice ce a făcut și cum a contribuit nu numai să facă în așa fel încat Uber să se implanteze în Franța, ci datorită unei legi care se numește legea Macron să refacă o parte a codului muncii pentru a favoriza acest tip de activitate și în special consecințele sociale pentru salariați", a deplâns situația secretarul general al CGT, Philippe Martinez.

"Nu este o noutate că Uber este în așa măsură într-o logică a lobby-ului pentru a dereglementa, pentru a face bani ținând prea puțin cont de ce există în termeni de drept în țările unde activează și mai ales în termeni de legislație privind muncitorii respectivi", a relativizat în schimb șeful CFDT, Laurent Berger.

În opinia comunistului Fabien Roussel, Emmanuel Macron "face pe placul lumii de afaceri, a acestor multinaționale, în loc să se gândească la protejarea francezilor, la protejarea muncii".

Șefa deputaților LREM, Aurore Bergé, a respins aceste critici, considerând "formidabilă o țară care se supără că un ministru al economiei îi primește pe șefii de companii în mod absolut public într-o dezbatere care era o dezbatere parlamentară"."Nu există niciun deal, nu există nicio compensație, există un ministru care a primit mari șefi de companii și este normal", a adăugat ea.

Sursa: RADOR