UPDATE

Întrebat de decizia Consiliului, comisarul pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, a reamintit poziția ”foarte clară” a Comisiei Europene: Albania și Macedonia de Nord merită să înceapă negocierile de aderare la UE.

Ca o persoană ce știe foarte bine realitățile din Balcanii de Vest, comisarul grec a făcut și un comentariu politic: ”Să fim foarte atenți cu Balcanii. Nu lăsați Balcanii să «se rebalcanizeze», să revină la starea de dinainte”.

+++

Cele două state balcanice trebuie să aștepte în continuare începerea negocierilor de aderare la Uniunea Europeană, după ce Franța, Olanda și Danemarca au blocat marți o decizie a Consiliului UE în favoarea lor, invocând îndoieli cu privire la progresul reformelor făcute de Tirana și Skopje, relatează Spiegel Online. 

Totodată, Guvernul de la Paris a cerut o reformă fundamentală a procesului de aderare, ca o condiție pentru aprobarea începerii negocierilor. În plus, Franța crede că UE se confruntă cu prea multe provocări pentru a se mai extinde cu încă două state din Balcani, o regiune  afectată de criminalitate și corupție.

”Din păcate, astăzi nu a fost posibil să se ajungă la o decizie unanimă”, a declarat ministrul finlandez pentru afaceri europene, Tytti Tuppurainen, după reuniunea CAG (Consiliul Afaceri Generale) de marți, în Luxemburg. 

În urma eșecului din CAG, președintele Consiliului European, Donald Tusk, vrea să pună subiectul pe agenda summitului de joi de la Bruxelles. 

Poziția Franței, anunțată încă din iulie de președintele Emmanuel Macron, naște preocupări la Bruxelles și în multe state membre, care se tem că o nouă amânare a extinderii ar apropia și mai mult Balcanii de Rusia, Turcia și China.

Ministrul german al afacerilor europene, Michael Roth, a declarat că Berlinul e ”foarte dezamăgit” de faptul că Bruxellesul nu-și poate îndeplini o promisiune făcută în mai multe rânduri. 

Și comisarul pentru extindere, Johannes Hahn, și-a exprimat nemulțumirea, spunând că e din ce în ce mai greu de dat ”o explicație adecvată” pentru amânarea luării unei decizii: ”Din moment ce am convenit cu partenerii noștri asupra pașilor care trebuie făcuți și partenerii noștri își îndeplinesc angajamentele, este rândul nostru să ni le îndeplinim și noi".

În replică, Amélie de Montchalin, secretar de stat pentru afaceri europene în Franța, a explicat că e nevoie de reformarea condițiilor de extindere a UE, dând ca exemplu faptul că în România și Bulgaria au existat ”fluxuri migratorii” chiar și după începerea negocierilor de aderare.

Potrivit Novinite, președintele bulgar, Rosen Plevneliev, a criticat poziția lui Macron, apreciind că blocarea negocierilor are legătură cu motive politice interne: ”Într-o perioadă în care există o foarte puternică ciocnire geopolitică în Balcani, Uniunea Europeană trebuie să-și arate puterea și rezistența''.

Atât Președinția bulgară a Consiliului, cât și cea română au avut printre priorități extinderea UE în Balcanii de Vest, dar lucrurile nu s-au mișcat prea mult.

În cadrul reuniunii de marți, ministrul delegat pentru afaceri europene, George Ciamba, a subliniat importanța respectării angajamentelor Uniunii în raport cu cele două state și formularea imediată a unei ”decizii pozitive” de deschidere a negocierilor de aderare cu Republica Macedonia de Nord și Albania. Potrivit MAE, oficialul român a evocat progresele pe care cele două state membre le-au înregistrat în avansarea reformelor necesare, confirmate de evaluările Comisiei Europene, precum și reflectate de acordul de la Prespes.

De asemenea, Ciamba a reiterat ”relevanța deosebită pe care această decizie o prezintă pentru menținerea credibilității UE, inclusiv prin raportarea la cum a decurs aderarea Macedoniei de Nord la NATO, precum și pentru securitatea și stabilitatea în regiune, generând beneficii evidente atât pentru cele două state, cât și pentru UE”. 

Dacă șefii de stat și de guvern vor amâna din nou la reuniunea de joi și vineri deschiderea negocierilor, decizia va arăta că există ”o distanță insurmontabilă” între UE și Balcanii de Vest și ar afecta influența Uniunii în această regiune, scrie într-un comentariu publicat de EurActiv.com Akri Çipa, cercetător și expert în politică externă din Tirana.