Actualul șef al statului devine, astfel, primul președinte din cea de-a Cincea Republică Franceză care renunță la realegere, scrie EFE, citat de Agerpres.

Ales în 2012 în fața lui Nicolas Sarkozy, François Hollande devine primul președinte francez care renunță să candideze pentru a fi reales, începând din 1958, excepție făcând Georges Pompidou, decedat în funcție în 1974, adaugă și AFP.

Mișcarea surpriză va deschide, așadar, larg procesul de selecție a unui candidat prezidențial socialist, comentază Reuters.

"Sunt conștient de riscurile reprezentate de un demers ca al meu, care nu ar reuni suficient sprijin în jurul său. De aceea am decis să nu candidez în alegerile prezidențiale", a anunțat Hollande  Hollande, 62 de ani, a făcut acest anunț într-o declarație la Palatul Elysee.

Este o decizie fără precedent pentru un președinte în exercițiu, comentează Le Figaro.

Sondajele îi erau foarte defavorabile lui François Hollande, căzut la mai puțin de 10% intenție de vot în primul tur al prezidențialelor.

Hollande și-a motivat decizia afirmând că este conștient în legătură cu șansele pe care le are de a obține o susținere largă în cadrul partidului, profund divizat pe tema politicilor sale și că vrea să ofere Partidului Socialist (PS) o șansă să obțină o victorie "împotriva conservatorismului și extremismului" potrivit AP.

În plus, incertitudinea din jurul deciziei sale de a se prezenta sau nu în cursa prezidențială a suscitat mai multe candidaturi alternativă pe stânga.

Până în prezent, șapte candidați și-au anunțat intrarea în cursa pentru alegerile primare de pe 22 și 29 ianuarie, și anume Arnaud Montebourg, Benoît Hamon, Marie-Noëlle Lienemann, François de Rugy, Jean-Luc Bennahmias, Gérard Filoche și Pierre Larrouturou.

Speculațiile cu privire la o eventuală candidatură a lui Hollande s-au intensificat săptămâna aceasta, după ce premierul Manuel Valls nu a exclus să candideze.

Președintele socialist a cunoscut în ultimele luni o puternică opoziție în propria tabără, în special la începutul lui 2016, în jurul proiectului de reformă a codului muncii, care a scos în stradă mii de manifestanți.

Mandatul său, marcat de mai multe operațiuni militare externe (Mali, Republica Centrafricană, Irak, Siria), a fost de asemenea cel al celor mai grave atentate comise în Franța: Charlie Hebdo, 13 noiembrie 2015 — la Paris și Saint-Denis, 14 iulie — Nisa, mai scrie Agerpres.