UE urmează să preia alți 200.000 de refugiați direct din taberele din Orientul Mijlociu, dar până acum a reușit să repartizeze doar 19 din cei 160.000 stabiliți deja prin cote obligatorii. Între timp, șeful agenției europene pentru azil se retrage.

Pe baza recomandărilor făcute de Înaltul Comisar ONU pentru Refugiați (UNHCR), Comisia Europeană urmează să redacteze un nou plan pentru relocarea altor 200.000 de refugiați, direct din taberele din Orientul Mijlociu, potrivit unor oficiali europeni citați de Financial Times.

Planul, care ar putea fi prezentat în martie 2016, face parte dintr-un acord cu Turcia, pe care UE încearcă s-o convingă să nu le mai permită refugiaților să plece spre Europa.

Cei 200.000 de refugiați vor fi preluați din taberele din Turcia, Iordania și Liban, țări învecinate cu Siria și care găzduiesc milioane de sirieni.

Distribuirea refugiaților, un eșec până în prezent

Informația publicată de Financial Times vine în contextul în care UE a repartizat până acum doar 19 refugiați din cei 160.000 stabiliți prin cote obligatorii, iar șeful diplomației luxemburgheze avertizează că relocarea ar putea eșua.

După luni de discuții aprinse, Uniunea Europeană a impus cotele obligatorii prin care 160.000 de refugiați ajunși în Grecia, Ungaria și Italia trebuie distribuiți între toate statele membre. Deși decizia a fost luată pe 22 septembrie la Consiliul JAI, într-o lună a avut loc o singură acțiune de redistribuire: 19 africani au plecat, pe 9 octombrie, din Italia în Suedia.

Altfel, plecarea celor 19 refugiați, originari din Eritrea, s-a făcut cu mare tam-tam.

"Astăzi este o zi importantă pentru Uniunea Europeană, e o zi a victoriei", a declarat atunci ministrul italian de Interne, Angelino Alfano, care i-a însoțit pe refugiați până la avion.

La eveniment au ținut să fie prezenți și comisarul Dimitris Avramopoulos și ministrul Jean Asselborn. 

Pe lângă lipsa de acțiune a țărilor europene, punerea în practică a planului este îngreunată și de faptul că refugiații au în continuare o singură țintă: Germania, avertizează ministrul luxemburghez de Externe, Jean Asselborn, a cărui țară deține președinția rotativă a UE.

"Dacă refugiații nu cer azil în Grecia, sistemul de distribuire nu poate funcționa”, a declarat pentru Spiegel Online ministrul luxemburghez.

"Europa oferă fiecărei persoane persecutate dreptul de a solicita protecție. Dar refugiații trebuie să ne respecte legile”, a subliniat Asselborn.

Șeful diplomației luxemburgheze a văzut cu ochii lui că mecanismul nu funcționează. Asselborn și comisarul european pentru migrație, Dimitris Avramopoulos, au efectuat recent o vizită în insula greacă Lesbos. Cei doi oficiali au constatat că autoritățile elene îi înregistrează și chiar îi amprentează pe refugiați, lucru deloc simplu în condițiile în care pe insulă ajung zilnic din Turcia în jur de 4.000 de refugiați sirieni.

Au remarcat însă și faptul că cea de-a doua fază a procesului nu funcționează: refugiații nu se înghesuie să depună cereri de azil în Grecia, iar fără aceste solicitări este greu de demarat redistribuirea.

"Refugiații au mai mare încredere în traficanți decât în în oficialii de acolo”, a precizat Jean Asselborn. În loc să ceară azil în Grecia și să aștepte să fie repartizați în altă țară UE, refugiații pleacă pe cont propriu în Grecia continentală și de acolo spre spațiul comunitar pe ruta balcanică.

Șeful Agenției pentru azil pleacă înainte de încheierea mandatului

În plină criză a refugiaților, Robert Visser, directorul executiv al Biroul European de Sprijin pentru Azil (EASO), i-a anunțat pe membrii Consiliului de Administrație că se va retrage la sfârșitul lui octombrie, cu trei luni înainte de încheierea mandatului, potrivit politico.eu, care precizează că va exista un succesor abia în februarie anul viitor.

"Plecarea lui vine într-un moment nepotrivit”, a declarat Dirk Van den Bulck, reprezentantul Belgiei în Consiliul de administrație al EASO.

Pe măsură ce criza refugiaților s-a intensificat, liderii europeni au oferit agenției mai multe responsabilități și i-au crescut bugetul și numărul angajaților.

EASO, care furnizează asistență autorităților naționale în problema refugiaților, este, totodată, una dintre principalele instituții europene care trebuie să gestioneze actuala criză.

Robert Visser pleacă pentru a prelua de la 1 noiembrie funcția de secretar general al Consiliului olandez de Stat, în timp ce Comisia Europeană este "încrezătoare" că agenția va continua să funcționeze în mod corespunzător până la numirea unui nou director executiv.