Berlinul e dispus să plătească mai mult la bugetul UE post-Brexit, dar pune mai multe condiţii, inclusiv legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept.

Şefii de stat şi de guvern se reunesc vineri la Bruxelles, în cadrul unei reuniuni informale în care se va discuta pentru prima dată la acest nivel despre bugetul UE post-Brexit. Înainte de reuniune mai multe ţări şi-au făcut cunoscute poziţiile privind "gaura” pe care o va lăsa în buget Marea Britanie - în jur de 10 miliarde de euro anual. 

Diplomaţii UE se aşteaptă ca majoritatea liderilor europeni să fie de acord cu creşterea contribuţiei la bugetul total al UE. Marţi, la Bruxelles, ministrul german de Finanţe, Peter Altmaier, a vorbit "de o creştere moderată” a contribuţiei.

Pe lângă Brexit, un alt motiv pentru necesitatea creşterii contribuţiei e reprezentat de finanţarea protejării frontierelor externe, apărarea comună şi integrarea refugiaţilor. Dar nu toate statele net contributoare doresc să dea mai mulţi bani. Cele mai vocale sunt Austria, Suedia, Danemarca şi Olanda, care au anunţat că se opun creşterii contribuţiei, astfel că e puţin probabil ca vineri să se ajungă la un acord de principiu privind cadrul bugetar 2021-2028. 

În ultimele săptămâni, comisarul pentru Buget, Günther Oettinger, a pledat în favoarea ajungerii la un acord înainte de europarlamentarele din mai 2019, astfel că speră ca vineri şefii de stat şi de guvern să exprime o voinţă politică în favoarea creşterii contribuţiilor naţionale.  

În prezent, contribuţia se ridică la un procent din PIB-ul fiecărei ţări. Oettinger cere ca procentul să crească până la 1,13%, în timp ce Parlamentul European ar dori să se ajungă la 1,3%. Cifrele pot părea inofensive, dar în realitate e vorba de miliarde de euro. Peste trei miliarde în cazul Germaniei.

Potrivit unui document de poziţie al Guvernului german, consultat de publicaţia Handelsblatt, plecarea Londrei ar putea fi un moment bun pentru revizuirea modului în care sunt alocaţi banii. De aceeaşi părere este şi Comisia, care propune reducere între cinci şi zece la sută pentru fondurile structurale şi pentru agricultură, domenii către care se duce în jur de 70% din bugetul actual.

Unele state membre pledează chiar pentru o reducere mai radicală. Premierul olandez, Mark Rutte, vrea ca fondurile structurale să fie alocate doar statelor sărace din Europa Centrală şi de Est, apreciind că restul, inclusiv Olanda, se pot descurca fără ele.

În schimb, est-europenilor li se cere să respecte regulile casei în care au intrat. 

 

"Nu putem împărţi banii cu cei care nu împărtăşesc valorile noastre”,

a declarat recent ministrul finlandez de Finanţe, Petteri Orpo.

Acelaşi lucru e susţinut de Germania şi Franţa. În documentul consultat de Handelsblatt, Guvernul de la Berlin precizează că a solicitat "Comisiei Europene să examineze în ce măsură poate fi legată acordarea fondurilor de coeziune de respectarea principiilor fundamentale ale statului de drept”.  

Comisarul Oettinger a înţeles mesajul şi pregăteşte o primă variantă privind noul cadru financiar, pe care o va prezenta pe 2 mai. Chestiunea e complicată, existând divergenţe inclusiv în sânul Comisiei Europene. Comisarii din Polonia şi Ungaria se opun, în timp ce prim-vicepreşedintele Frans Timmermans şi comisarul pentru Justiţie, Vera Jourova, sunt de acord. Şeful CE, Jean-Claude Juncker, şi chiar Oettinger nu sunt convinşi că ar fi o idee bună, apreciind că nu pot fi pedepsiţi fermierii sau cercetătorii pentru greşelile guvernanţilor.

Poziţia esticilor

Pe 1 februarie, la Bucureşti, ministrul român de Externe, Teodor Meleşcanu, şi omologul polonez, Jacek Czaputowicz, s-au exprimat împotriva legării fondurilor de respectarea principiilor statului de drept.

"Din punctul meu de vedere, ar constitui o încălcare grosolană nu numai a prevederilor, dar şi a principiilor fundamentale ale Uniunii Europene, care au ca obiectiv fundamental solidaritatea şi asigurarea convergenţei între economiile statelor membre”, a declarat Teodor Meleşcanu, întrebat de discuţiile de la Bruxelles privind legarea fondurilor europene de respectarea statului de drept. 

Pe 2 februarie, opt state est-europene, inclusiv România, au fost de acord, la Budapesta, să-şi suplimenteze sumele alocate bugetului comunitar în viitorul cadru financiar multianual al UE, pentru a contribui astfel la acoperirea golului creat de Brexit în acest buget.