Parlamentul grec a adoptat legislația înăsprită după o dezbatere-maraton începută joi dimineață și încheiată vineri la primele ore, transmite Agerpres.

După preluarea mandatului în luna iulie, premierul conservator Kyriakos Mitsotakis promisese o revizuire amplă a procedurii de azil, explicând că Grecia pur și simplu nu poate gestiona zecile de mii de migranți blocați pe insule din cauza unui sistem ineficient.

Grecia se confruntă cu o creștere a numărului de solicitanți de azil, iar Mitsotakis a spus că dorește un sistem „transparent și funcțional” care să protejeze refugiații, fără a „deschide porțile” oricui. „Cei care știu că nu sunt eligibili pentru azil, dar încearcă să intre în țara noastră nu vor mai fi tolerați”, a spus șeful executivului în dezbaterea din Parlamentul elen.

El a precizat că noua lege este menită să accelereze procesarea cererilor de azil și în special repatrierea solicitanților ale căror cereri sunt respinse, obiective conforme cu acordul semnat de Uniunea Europeană și Turcia în 2016.

De cealaltă parte, organizațiile internaționale, printre care și agenția ONU pentru refugiați UNHCR, au avertizat legea limitează drepturile refugiaților, introducând piedici în calea obținerii protecției internaționale și ar putea afecta procesul de obținere a azilului.

Situația migranților din taberele de primire de pe insulele grecești l-a „șocat” pe comisarul pentru drepturile omului al Consiliului Europei, Dunja Mijatovic, care a făcut o vizită de cinci zile în regiune și a cerut apoi adoptarea unor măsuri urgente pentru a face față condițiilor în care trăiesc mii de persoane. „Este o lipsă flagrantă de asistență medicală adecvată în aceste tabere, în mare parte suprapopulate, pe care le-am vizitat, unde oamenii așteaptă cu orele pentru a avea hrană și a merge la toalete, acolo unde există așa ceva”, a subliniat reprezentanta Consiliului Europei.

Deși a salutat planul guvernului de la Atena de a transfera 20.000 de migranți de pe insule către partea continentală a Greciei, Dunja Mijatovic a cerut o schimbare a politicii actuale prin care migranții sunt ținuți pe insule, avertizând că suprapopularea taberelor de primire va continua.

Taberele de primire din Lesbos și Samos sunt cele mai aglomerate și condițiile de trai au fost denunțate în mai multe rânduri de organizațiile pentru apărarea drepturilor migranților și refugiaților.

Aproximativ 34.000 de persoane trăiesc în taberele din cinci insule grecești, cu mult peste capacitatea proiectată, de 6.300 de persoane. În luna aprilie pe insulele grecești din Egee se aflau circa 14.000 de migranți.