Decizia Curții Supreme din Grecia de a interzice participarea la alegeri a Partidului Național Grecii, dar de a lăsa în cursa electorală un alt partid de extremă dreaptă, EAN (nou-înființat ca posibil continuator al Partidului Grecii) generează contre politice în Grecia, scrie To Vima.

(Ilias Kasidiaris este fost parlamentar al formațiunii neonaziste Zorii de Aur și se află în prezent în închisoare după ce toată conducerea partidului a fost condamnată pentru acte de violență care au culminat cu uciderea rapperului antifascist Pavlos Fyssas și care au dus la scoaterea partidului în afara legii ca fiind organizație criminală - n.trad.).

Partidul de guvernământ Noua Democrație și partidul de opoziție PASOK (socialist) încearcă să exploateze electoral excluderea lui Kasidiaris, scoțând în evidență inițiativele pe care le-au promovat pentru reușita acestui demers în justiție și arătând cu degetul spre poziția neutră a SYRIZA (stânga radicală - principalul partid de opoziție) și a lui Yannis Varoufakis (liderul partidului populist MeRa25 - Frontul Nesupunerii Europene Realiste), care sunt acuzați că încearcă să pescuiască voturi în apele tulburi ale extremei drepte.

Premierul grec Kyriakos Mitsotakis l-a acuzat pe Alexis Tsipras, liderul SYRIZA, că nu a îndrăznit să depună un memoriu la Curtea Supremă împotriva formațiunii lui Kasidiaris. Mitsotakis a subliniat că, prin atitudinea lor, atât Tsipras, cât și Varoufakis fac ochi dulci alegătorilor de extremă dreapta.

Replica lui Tsipras a fost că Mitsotakis este cuprins de panică. În plus, Tsipras a acuzat guvernarea actuală că i-a permis lui Kasidiaris să-și facă campanie din închisoare.

Liderul PASOK, Nikos Androulakis, a criticat, la rândul său, partidul de guvernământ pentru că în acțiunea intentată la Curtea Supremă împotriva partidului lui Kasidiaris, nu a inclus și interzicerea formațiunii EAN, conduse de Anastasios Kanellopoulos (fost procuror la Curtea Supremă, Kanellopoulos preluase la începutul lunii aprilie conducerea partidului lui Ilias Kasidiaris, dar și-a înființat și propriul partid, EAN).

Decizia Curții Supreme creează date noi pe scena politică din Grecia întrucât întrebarea la care conducerile principalelor partide și analiștii politici încearcă să răspundă este unde vor merge voturile lui Kasidiaris.

Vor duce aceste alegeri la un parlament format din șapte partide sau se va acumula un procent mare de voturi de la partidele care vor rămâne în afara Parlamentului, cu tot ce implică acest lucru pentru procentul necesar obținerii majorității absolute?

Neparticiparea partidului lui Kasidiaris la alegerile parlamentare din 21 mai are un efect important întrucât în sondaje formațiunea apărea ca depășind pragul de 3%, necesar pentru intrarea în parlament.

Potrivit estimărilor analiștilor, cea mai mare parte din aceste voturi vor merge spre partidul naționalist Soluția Greacă, condus de fostul europarlamentar al Noii Democrații Kyriakos Velopoulos. Întrebarea este dacă decizia Curții Supreme îi va determina pe mulți dintre adepții lui Kasidiaris să voteze cu EAN, dându-i acestuia forța de a intra în Parlament.

Potrivit unui sondaj, "cadoul" pe care Kasidiaris i l-ar face partidului lui Kanellopoulos ar fi de circa un punct procentual. De notat că avocatul lui Kasidiaris a declarat după decizia Curții Supreme că acesta nu intenționează să facă o declarație de susținere a unui alt partid, în vederea alegerilor.

Un lucru logic, de altfel, pentru că dacă și-ar arăta susținerea pentru EAN, i-ar putea bloca drumul la următoarea rundă de alegeri, care ar putea fi necesară în cazul imposibilității formării unei majorități parlamentare.

Pe baza sondajelor de opinie, se estimează că, dacă nu vor exista surprize, procentul de voturi acordate partidelor care vor rămâne în afara parlamentului va ajunge sau chiar depăși 10%, ceea ce ar însemna că pentru obținerea majorității, partidul situat pe prima poziție ar trebui să obțină în alegeri cel puțin 38%. 

Sursa: RADOR