Deloc surprinzător, guvernul chinez a anunțat că țara și-a atins obiectivul stabilit pentru anul 2025, de creștere economică de 5%. Mai mult decât cifrele prezentate la conferința de presă de la Beijing, dominată ca întotdeauna de întrebări prietenoase din partea presei de stat, ceea ce a prezentat interes a fost demonstrarea faptului că obiectivul principal fusese atins: trecerea peste primul an al lui Donald Trump la Casa Albă fără pagube însemnate.

Unele dintre riscurile interne care dau târcoale economiei chineze de la sfârșitul pandemiei persistă, cum ar fi criza pieței imobiliare și ramificațiile acesteia – începând cu apetitul scăzut al investitorilor și consumatorilor. Ca să nu mai vorbim despre provocările pe termen mediu/lung, printre care declinul demografic. Pentru al patrulea an consecutiv, țara a înregistrat mai multe decese decât nașteri. 7,92 milioane de bebeluși s-au născut în 2025, cea mai mică cifră din 1949 încoace.

Strategia de depășire a acestor obstacole este ceea ce guvernul chinez numește drept „dezvoltare de înaltă calitate”, bazată pe tranziția către o economie centrată asupra inovației tehnologice. În apogeul boom-ului imobiliar, sectorul construcțiilor ajunsese să reprezinte 30% din PIB-ul chinez în 2015. Astăzi, această pondere s-a înjumătățit, în timp ce noi sectoare dobândesc importanță. Un exemplu este industria energiei regenerabile, în care țara este lider mondial și a devenit responsabilă pentru peste 10% din economia chineză.

Transformarea planificată de guvern în ultimul deceniu a primit un impuls și mai mare în contextul creșterii concurenței cu SUA. Adunând toate fronturile sale, sectorul tehnologic contribuie deja cu 17,1% la producția industrială, a declarat șeful Biroului Național de Statistică, Kang Yi, la conferința de presă. Pentru a-și atinge obiectivul din PIB și pentru a compensa criza imobiliară care a dezamăgit milioane de investitori chinezi, țara a promovat fuziunea noilor sectoare cu un vechi motor al economiei: exporturile.

În timp ce Trump răspândea teroarea în întreaga lume cu tarifele sale, China nu a trebuit să aștepte până la sfârșitul primului său an pentru a doborî un record în comerțul său exterior. În noiembrie, țara atinsese deja un excedent comercial de puțin peste 1 trilion de dolari, cel mai mare din istorie. A făcut acest lucru prin reducerea comerțului cu SUA, care reprezenta 22% din exporturile sale în 2018 și a scăzut la 14% în prezent. Diversificarea a însemnat creșterea comerțului cu aproape toate regiunile lumii, cu accent pe Sudul Global, dar nu numai.

Ostilitatea lui Trump față de aliații tradiționali a deschis, de asemenea, uși anterior încuiate cu lacătul pentru China. În timp ce președintele american impune șantaj tarifar partenerilor europeni pentru a-i forța să cedeze Groenlanda, Beijingul câștigă acces la vecinul său. În prima vizită a unui prim-ministru canadian în China în aproape un deceniu, Mark Carney a declarat vineri că apropierea de Beijing face parte din „noua ordine mondială”. Anterior, el a deschis piața canadiană pentru vehiculele electrice chinezești.

În căutarea unor alternative, mișcarea aliaților SUA pe covorul roșu de la Beijing promite să continue intens. Următorii pe listă sunt prim-miniștrii Regatului Unit și ai Germaniei. Între cei doi, calendarul chinez prevede o vizită a președintelui Uruguayului, Yamandú Orsi, la începutul lunii februarie. Confruntându-se cu presiunea americană, stimulentele cresc la Beijing și Montevideo pentru a reînvia o idee veche: un acord de liber schimb între Mercosur și China.

Sursa: Rador Radio România