Partea care a fost distribuită ulterior public conține doar textele specialiștilor de la BNB, dar nu și cele de la Ministerul Finanțelor, întrucât ministerul nu și-a dat acordul pentru acest lucru. În plus, textul dat publicității nu reprezintă poziția oficială a BNB, întrucât nu a fost aprobat printr-o decizie a Consiliului de Administrație.

Aceast studiu este un raport destul de detaliat, care a fost întocmit de specialiști cu cunoștințe aprofundate asupra subiectului și, prin urmare, poate servi drept punct de plecare în discutarea temei. Desigur, o parte semnificativă a problemelor nu au fost examinate, pentru că intră în competența Ministerului de Finanțe, dar faptele și concluziile disponibile sunt suficiente pentru formarea unei opinii pentru publicul larg. Textul are 136 de pagini și folosește o terminologie de specialitate, dar în acest articol și în următorul voi încerca să mă refer la principalele puncte din acesta. Voi prezenta ce au scris experții de la BNB, dar atunci când o consider necesar, voi adăuga și opinii proprii.

Prima parte se referă la avantajele pentru economia bulgară din introducerea monedei euro. Principalele avantaje pentru populație și afaceri privind înlocuirea leva cu euro sunt legate de reducerea costurilor la tranzacții. Nu va mai fi necesar să schimbi leva cu euro, în plus, companiile nu vor trebui să mențină rezerve valutare, conturi curente în ambele valute etc. Aceste costuri sunt mai semnificative în economiile mici și foarte deschise, cum e cea a Bulgariei.

Raportul BNB nu specifică dimensiunea așteptată a acestui efect. Aici este necesar să se țină cont de faptul că costurile pentru gospodării și întreprinderi pentru a schimba și întreține conturi în valută reprezintă de fapt venituri pentru bănci și casele de schimb valutar. În acest sens, efectul net asupra economiei va fi relativ mic.

Următorul avantaj important este eliminarea riscului valutar față de euro și posibilitatea apariției unei crize valutare cauzată de factori economici interni. În prezența unui Consiliu Monetar și a unui curs de schimb fix permanent al leva în raport cu euro, acest risc pentru economia națională bulgară nu este semnificativ. Potrivit cercetărilor, aprecierea medie a schimbului monedei leva cu euro în 2019 reprezintă doar 0,01% din PIB, iar beneficiile așteptate provin din eliminarea acestor costuri, precum și din necesitatea acoperirii (protejării) împotriva riscului valutar.

Creșterea ratingului de credit al statului bulgar și reducerea dobânzilor la datoriile publice și private reprezintă următorul efect așteptat al aderării la zona euro. Principalele agenții de rating de credit percep participarea la Uniunea Economică și Monetară (UEM) a țărilor din Europa Centrală și de Est ca o evoluție pozitivă și, prin urmare, ridică ratingul de credit (așteptat inițial cu 2 puncte) în acest pas. Încă de la aderarea levei bulgărești la Mecanismului Ratelor de schimb (ERM II), aceasta a fost o ocazie de a îmbunătăți ratingul de credit al statului bulgar.

Un rating de credit mai ridicat are ca rezultat și procente mai mici ale dobânzilor (costul de finanțare) al datoriei de stat. Acest efect este determinat și de faptul că Banca Centrală Europeană va face achiziții pe piața secundară și va accepta titluri de valoare emise de guvernul bulgar drept garanție la acordarea de împrumuturi băncilor bulgare. În acest fel, le va fi asigurată o piață suplimentară (sigură), care va crește cantitatea cerută și prețul și va reduce veniturile legate de acestea.

Totuși, conform studiului BNB, nu este sigur că acest efect se va transfera asupra creditelor pe termen mai lung pentru întreprinderi și gospodării. Pe linia operațiunilor de cumpărare de active și a operațiunilor de asigurare de lichidități pe termen lung, politica monetară a BCE afectează direct și piețele de titluri de valori pe termen lung, inclusiv cele emise de întreprinderi. Cu toate acestea, piața de capital bulgară nu este deosebit de dezvoltată, iar impactul acesta ar avea un efect limitat. Pe de altă parte, costul resursei pentru bănci ar putea scădea și acest lucru ar putea influența ca împrumuturile acordate de bănci să aibă dobânzi mai mici după adoptarea monedei euro față de existența Consiliului Monetar.

Scăderea ratei Rezervelor Minime Obligatorii (RMO), care la sfârșitul anului 2021 este efectiv de 9,4% față de baza de depozite a băncilor, ar contribui la aceasta, în timp ce în zona euro va fi coborâtă la 1%, cu scăderea bazei. Acest coeficient crește efectiv costul resursei de credit pentru bănci, iar atunci când costul finanțării cu depozite pentru acestea scade, asta va scădea. Acest lucru și mai ales concurența dintre ele le-ar putea stimula să acorde credite mai mici la dobânzi. Pe de altă parte, totuși, este de așteptat să scadă și ratele dobânzilor la depozite. În cercetarea sa, BNB subliniază că, de fapt, ratele dobânzilor la împrumuturile pentru întreprinderi în Bulgaria sunt deja mai mici decât în unele țări din zona euro și, prin urmare, este de așteptat un impact limitat asupra intrării Bulgariei în aceasta. Efectul va depinde mai ales de conjunctura actuală.

Un alt efect imediat pentru sistemul bancar este accesul la refinanțarea Băncii Centrale. În prezent, băncile pot conta pe asigurarea de lichidități din atragerea de depozite, de pe piața interbancară și, pentru băncile cu proprietari străini, de la băncile-mamă. Existența unui Consiliu înseamnă că Băncii Naționale a Bulgariei îi este strict interzis în prezent să acorde împrumuturi guvernului bulgar și sistemului bancar. Situația se va schimba când Bulgaria va intra în zona euro. Atunci, băncile bulgare vor putea folosi refinanțarea de la Banca Centrală.

Acest lucru, împreună cu scăderea coeficientului Rezervei Minime Obligatorii (RMO) va schimba semnificativ gestionarea lichidității acestora. Acestea ar putea deține mult mai puține active în lichidități (rezerve și rezerve în exces) și ar putea investi în active mai puțin lichide, dar cu randament mai ridicat. Efectul va fi mai puternic pentru băncile cu proprietari autohtoni.

În plus, apartenența la zona euro înseamnă și participarea la Mecanismul European de Stabilitate - acesta este fondul de salvare al zonei euro. Astfel, în prezența unor evenimente nefavorabile, Bulgaria va avea drepturi și obligații depline față de EMC și se va putea baza pe finanțarea de la acest mecanism. Ultimele două efecte ar trebui să prevină apariția unor crize financiare de amploare pentru economia bulgară. În următorul meu articol, voi comenta și punctele negative care decurg din aceasta.

Participarea BNB la luarea deciziilor privind politica monetară a zonei euro este un alt avantaj. Guvernatorul BNB va participa periodic la Consiliul Guvernatorilor BCE, care este format din cei șase membri ai Comitetului Executiv și guvernatorii băncilor centrale naționale ale Eurosistemului (eventual 21 la număr la admiterea Bulgariei). Totuși, raportul BNB precizează că de fapt BNB nu va participa la luarea tuturor deciziilor, ci la aproximativ 69% din cazuri, deoarece se aplică un principiu de rotație. Dacă zona euro va fi extinsă în continuare, participarea Bulgariei va scădea și mai mult.

Participarea în zona euro nu va schimba competențele BNB în ceea ce privește supravegherea bancară și restructurarea bancară. Modificările necesare au fost deja întreprinse datorită aderării la Mecanismul de Cooperare restrânsă cu BCE.

BNB va participa la distribuirea venitului monetar al Eurosistemului. Veniturile rezultate din utilizarea bancnotelor și monedelor euro sunt distribuite băncilor centrale naționale în funcție de cota lor în capitalul BCE. Pentru Bulgaria, această pondere este în prezent de aproape 1% și depinde de cotele sale în economie și în populația zonei euro. Bulgaria va obține, de asemenea, beneficii reputaționale, deoarece va fi deja integrată în nucleul UE și, astfel, va fi mai aproape de una dintre cele mai dezvoltate economii din lume.

Alte beneficii menționate în mod tradițional ale participării la o uniune monetară se referă la extinderea comerțului. Potrivit studiului BNB, nu se poate trage o concluzie certă cu privire la rolul introducerii monedei euro în comerțul cu țările din zona euro. Potrivit acestora, apartenența Bulgariei la UE și cursul de schimb fix al leva față de euro sunt premise pentru dezvoltarea comerțului, dar nu există motive să credem că vor avea loc schimbări semnificative din cauza tranziției la euro. Efectele ar fi similare și ceea ce privește turismul.

Scăderea ratelor dobânzilor ar putea afecta investițiile în economia bulgară. Totuși, potrivit raportului BNB, ar avea un impact mai mare asupra achiziției de instrumente de creanță de la investitori străini. Pentru investițiile directe sunt mai importanți și alți factori ai mediului de afaceri - precum protecția drepturilor de proprietate, infrastructura dezvoltată, fiscalitatea, apropierea de piețe, muncitori calificați etc., care nu vor fi afectați direct și pozitiv de această schimbare. Prin urmare, efectul așteptat asupra investițiilor directe este nesemnificativ.

Din cauza efectelor relativ mici menționate asupra comerțului, turismului și investițiilor, specialiștii de la BNB susțin că „participarea la UEM nu este un factor determinant pentru viteza și nivelul de convergență reală”. Adică viteza de convergență a economiei bulgare cu cea a zonei euro nu se va accelera ca urmare a aderării la aceasta.

În loc de un rezumat

Beneficiile pentru guvern vor fi ratele mai mici ale dobânzilor la datoria suverană și accesul la fondul de salvare în caz de crize ale finanțelor publice, sistemul bancar va primi refinanțare de la Banca Centrală și va avea creditor de ultimă instanță, cetățenii vor putea plăti pentru călătoriile lor în zona euro fără a fi nevoie de schimb valutar, iar companiile vor menține mai puține conturi și nu vor trebui să se asigure împotriva riscului valutar față de euro. Sunt posibile și alte efecte pozitive, dar realizarea lor depinde de îmbunătățirea mediului general de afaceri.