Oricine pentru care mandatul de numai un an al guvernului schimbării a fost suficient pentru a uita ce voia el să schimbe ori ce anume i-a unit pe cei de stânga, evreii non-religioși, arabii și persoanele LGBT din Tel Aviv cu cei de dreapta, evreii religioși și coloniștii, tocmai a primit săptămâna aceasta un excelent memento.

„Dacă procurorul general va autoriza guvernul interimar să-l numească pe următorul șef de stat major al IDF [armata israeliană - n.trad.], va fi înlocuită imediat ce ne vom întoarce la putere”, a amenințat-o pe Twitter pe Gali Baharav-Miara parlamentarul Yoav Kisch de la Likud.

Ministrul justiției Gideon Sa’ar i-a replicat tot pe Twitter că așa ceva constituie „gangsterism” - o definiție corectă a Bibi-ismului: nu o mișcare ideologică, ci mai degrabă o organizație ierarhică care le cere membrilor ei să-și dedice toate eforturile și să subordoneze toate resursele și instituțiile guvernului intereselor personale ale lui Benjamin Netanyahu.

Kisch nu poate fi suspectat că a acționat pe cont propriu. El e doar mesagerul. Nici nu ar trebui să fie cineva impresionat de repudierea declarației lui de către „cercul intim al lui Netanyahu”. Așa funcționează treaba: amenință, apoi neagă.

Contextul îl reprezintă un comunicat emis în numele ministrului apărării Benny Gantz, care îl citează pe consilierul juridic al ministerului, conform căruia nu există nici un impediment pentru numirea unui nou șef de stat major în perioada preelectorală. El survine declarației făcute în iunie de Baharav-Miara cum că un guvern interimar poate numi un șef de stat major în cursul campaniei electorale, numai dacă este absolut necesar. Ea a adăugat însă că problema trebuie analizată mai întâi de consilierul juridic al Ministerului apărării, și numai apoi va putea el să i-o trimită în vederea unei decizii.

Conform majorității evaluărilor, Gantz ar vrea să-l numească în post pe actualul adjunct, generalul Herzl Halevi.

Principial vorbind, e preferabil să nu fie numit un nou șef de stat major în cursul unei perioade electorale. Însă timpul rămas impune să se grăbească numirea, întrucât alegerile sunt programate în noiembrie, iar șeful de stat major Aviv Kochavi va pleca la 1 ianuarie. Ceea ce lasă timp insuficient pentru pregătiri și predarea postului. În plus, sunt șanse foarte mari ca noul guvern să nu se formeze imediat după alegeri, iar Israelul s-ar putea trezi și fără premier permanent și fără șef de stat major.

Este un tipar caracteristic Bibi-ismului: după ce nu a ezitat să lanseze Israelul într-un ciclu de scrutine în tentativa de a scăpa de justiție, să incite contra poliției, a sistemului judiciar și a procurorului general; să ia bugetul de stat ostatic pentru a împiedica rotația premierilor și să lase poliția fără un șef vreme de vreo doi ani - acum agentul haosului Netanyahu aspiră să lase și IDF fără șef de stat major.

Nu rămâne de sperat decât că Baharav-Miara nu va ceda în fața amenințărilor și că își va baza decizia pe discreția ei profesională. Asaltul loialiștilor lui Netanyahu nu face altceva decât să dovedească importanța supremă a numirii unui șef de stat major puternic și independent care nu va simți nevoia de a deveni parte a cultului personalității din jurul lui Netanyahu.

Sursa: RADOR