Cei doi candidați la succesiunea lui Boris Johnson în Regatul Unit sunt din același Partid Conservator și și-au concentrat până acum campania asupra problemelor economice. La urma urmei, în acest domeniu, Rishi Sunak și Liz Truss nu sunt de acord cu privire la reducerea sau nu a impozitelor ca răspuns la criza costului vieții, comentează Folha Online.

Dar, dacă dirijarea economiei îi desparte, fostul secretar de finanțe și actuala ministră de externe sunt pe aceeași lungime de undă în privința a cel puțin unui alt subiect: politica mai dură împotriva imigrației ilegale, deja testată în mandatul demisionarului Boris.

Cei doi candidați la conducerea partidului și, în consecință, la funcția de prim-ministru, au luptat în ultima săptămână într-un fel de competiție referitoare la această chestiune. Printre promisiunile destinate opririi debarcării imigranților ilegali pe coasta maritimă, în cele din urmă ambii s-au angajat să trimită în continuare deportați în Rwanda.

Măsura, criticată prompt de organizațiile pentru drepturile omului, a fost anunțată în luna aprilie de guvernul britanic, care a susținut-o. Primul zbor din acest proiect a fost însă împiedicat să decoleze în luna iunie, în ultimul moment, după o bătălie juridică ce a inclus ordonanțe pentru mai mulți migranți.

Subiectul a căpătat din nou relevanță în Regatul Unit, deoarece între 2019 și 2021 numărul imigranților ilegali care au sosit cu ambarcațiuni mici a crescut de peste 15 ori, de la 1.843 la 28.500 în 12 luni. Potrivit Ministerului de interne, anul acesta, în perioada ianuarie-martie, au ajuns deja în țară 4.540 de persoane, o rată de trei ori mai mare decât în ​​același trimestru al anului precedent.

Întrucât vârful este de obicei înregistrat în vara emisferei nordice, totalul anual ar putea fi depășit. Numai în perioada 11-17 iulie, aproximativ 1.400 de migranți au traversat Canalul Mânecii, trecând prin Franța și venind mai ales din Iran și Irak.

"Oamenii s-au săturat să vadă mici ambarcațiuni sosind în această țară, iar autoritățile par neputincioase în a le opri", a declarat Sunak, anunțând un program în zece puncte pentru a înfrunta situația, în care promite că va implementa așa-numitul parteneriat cu Rwanda. "Nu este nimic rasist în a dori să existe granițe sigure care să funcționeze". Candidatul este nepot de imigranți indieni.

Truss și-a dezvăluit măsurile principale în aceeași zi. Printre acestea se numără extinderea politicii de deportare în alte țări, creșterea cu 20% a forțelor care păzesc granițele și intenția de "a nu se intimida" în fața Curții Europene a Drepturilor Omului.

"Politica Rwandei este corectă. Sunt hotărâtă să promovez implementarea ei deplină și, de asemenea, să caut alte țări pentru parteneriate similare", a declarat aceasta. În trecut, Ghana și Albania au respins propuneri britanice similare.

Programul de deportare este în centrul unor controverse evidente. Guvernul britanic a plătit deja 120 de milioane de lire sterline pentru ca țara africană să primească imigranți care caută refugiu – deși niciunul nu a fost trimis până acum. O nouă hotărâre judecătorească privind legalitatea măsurii este așteptată la începutul lunii septembrie, aceeași perioadă în care urmează să fie anunțat și numele următorului prim-ministru.

Există, de asemenea, îndoieli cu privire la capacitatea de a primi deportații din Regatul Unit, după ce autoritățile din Kigali au recunoscut că ar fi disponibile doar 200 de locuri.

"Sunak și Truss au multe divergențe, dar amândoi pun accentul pe această politică litigioasă, fiind chiar mai hotărâți [decât Boris] să o facă să funcționeze", spune Peter Walsh, cercetător la Observatorul Migrației de la Universitatea Oxford. "Amândoi încearcă să pară duri cu imigrația".

Disputa dintre cine are cele mai riguroase promisiuni în domeniu încearcă să-i convingă pe membrii Partidului Conservator - care vor decide printr-un vot intern cine va fi următorul (sau următoarea) șef/ă de guvern - despre cine este mai fidel unuia dintre principalele obiective ale Brexit-ului, acela de a "relua controlul asupra granițelor".

Anunțurile publicitare pentru ambele campanii au fost criticate de organizațiile care lucrează cu imigranții din Regatul Unit. Amnesty International i-a acuzat pe candidați că fac promisiuni electorale în timp ce lasă deoparte probleme reale, cum ar fi prăbușirea sistemului de solicitare a azilului. Aproximativ 110.000 de străini așteaptă în prezent în țară un răspuns la cererea lor de protecție, care, în medie, a durat mai mult de un an. "Este un proces lent și niciuna dintre politicile menționate de candidați nu include măsuri pentru a-l agiliza", spune Walsh.

Cercetătorul consideră că, pe lângă controversele din jurul programului de deportare, nu există dovezi solide care să permită să se conchidă faptul că politica Rwandei are ca efect descurajarea imigranților de a mai încerca să intre în țară neregulamentar. "Posibilitatea de a merge în Rwanda poate fi privită drept un risc suplimentar, pe lângă toate celelalte, pe care acești oameni acceptă să și-l asume când se urcă într-o barcă". 

Salvini: Nu ne putem permite să păstrăm imigranții ilegali

"Dacă aveți încredere în noi, vom reveni la protejarea granițelor țării noastre și la asigurarea securității orașelor noastre, pentru că nu este posibil să vedem mii de debarcări necontrolate", a declarat secretarul Ligii Nordului, Matteo Salvini, vorbind despre debarcările migranților, în cadrul unei întâlniri electorale la Chioggia (Veneția), relatează ANSA.

"Numai în luna iulie a acestui an – adaugă el – au debarcat mai mulți imigranți ilegali decât pe ​​tot parcursul anului 2019 când Liga Nordului era la putere, asta în contextul în care sunt 6 milioane de italieni săraci care trebuie să aleagă între prânz și cină". "Nu ne permitem să sprijinim mii de imigranți ilegali care debarcă de dimineața până seara. Protejați italienii și munca italienilor", declară el.

"Am plecat de la Porto Tolle, unde ne-am întâlnit cu muncitorii și am vorbit despre muncă, în timp ce în aceste ore, liderii de stânga se află la Roma certându-se pe colegii și alianțe: ne aflăm printre muncitori pentru că prioritatea de astăzi în toată Italia este salvarea locurilor de muncă și îi lăsăm pe alții să vorbească despre altceva", adaugă el. "Cei care aleg Liga - insistă Salvini - fac o alegere precisă, și nu vor exista taxe noi. Impozitele și taxele pe imobile le lăsăm stângii și lui Letta. Nu este momentul să impozităm economiile, casele, conturile curente".

"Noi nu controlăm televiziunile, sindicatele, băncile, marile puteri, nu avem milioane de euro de aruncat, nu avem oameni care să ne voteze din interes pentru a-și salva fotoliile sau veniturile din cetățenie care trebuie retrase celor care nu vor să muncească, pentru că nu putem continua să ținem acasă oamenii care refuză munca", continuă Salvini. "Venituri de cetățenie pentru cei care nu pot munci: da – avertizează el – însă pentru cei care refuză locul de muncă, nu. Ne așteptăm la o toamnă și o iarnă foarte complicată. doar plătim cu toții facturile de electricitate și gaze, iar Liga Nordului a făcut o propunere și sper ca guvernul Draghi să o aprobe înainte de vot: TVA zero și anularea taxelor la produsele de primă necesitate precum pâinea, pastele, laptele, legumele, fructele".

”Acesta este un ajutor imediat celor care sunt nevoiți să aleagă între prânz și cină. Costă un miliard pe trimestru, în timp ce venitul de cetățenie costă 9 miliarde pe an, o parte din acele contribuții ar putea fi cheltuite mai bine" afirmă Salvini care lansează un apel la vot: "Cei care cred că nemergând la vot pedepsesc politica proastă, trădătorii, pe Di Maio, Speranza, Lamorgese, trebuie să știe că nu-i pedepsesc pe ei, ci se pedepsesc pe ei înșiși", a conchis liderul Ligii.

Sursa: RADOR