Extinderea conflictului îi îngrijorează și pe analiști.

Care este impactul economic al crizei din Marea Roșie și de ce este atât de important acest traseu prin Canalul Suez?

Canalul Suez, și Marea Roșie în general, este una dintre rutele fundamentale și vitale pentru comerțul global: de exemplu, pe aici trec piesele mașinilor noastre, uleiul și multe dintre produsele pe care le cumpărăm online, relatează SkyTG24.

Harta acestei zone arată câte ambarcațiuni traversează zona în aceste ore: față de perioadele obișnuite, sunt mult mai puține, deoarece majoritatea aleg o rută alternativă.

Din ce în ce mai multe nave, inclusiv de containere, aleg să evite Canalul Suez și să se îndrepte spre Capul Bunei Speranțe: această rută care merge din Singapore până în Europa de Nord necesită totuși 10 zile de navigație în plus, cu 3.500 de mile marine mai mult și cu un milion de dolari mai mult carburant consumat.

Sute de mii de containere sunt transportate zilnic prin Canalul de Suez: în ultimele săptămâni s-a înregistrat o scădere bruscă de 66% față de media istorică.

Aproximativ 12% din comerțul global și 9% din produsele legate de petrol trec de obicei prin Canalul Suez.

Sunt deja companii care au tras un semnal de alarmă cu privire la lipsa componentelor auto. Tesla, de exemplu, a anunțat că a fost obligată "să suspende producția de vehicule la Gigafactory din Berlin-Brandenburg între 29 ianuarie și 11 februarie, cu excepția anumitor sectoare". Același lucru au anunțat Volvo, în Belgia, dar și Ikea.

Italia este una dintre țările puternic interesate de funcționarea deplină a Canalului Suez. În principal din două motive: primul este că porturile italiene sunt relativ apropiate, iar al doilea pentru că Italia este o mare țară exportatoare și importatoare de materii prime.

Costurile de transport din China sunt deja de patru sau cinci ori mai mari, mai ales pentru ruta Shanghai-Genova. Creșterile riscă să afecteze din nou inflația și să provoace, după cum s-a menționat deja, unele întârzieri de livrare.

În ceea ce privește greutatea mărfurilor care traversează Canalul Suez, pe aici au trecut 40% dintre cele care au plecat sau au sosit în Italia, în 2023.

Comerțul care trece prin Canalul Suez către Italia valorează anual 150 de miliarde de euro.

Cum este afectat portul grecesc Pireu de atacurile Houthi

Și Pireu are de suferit de pe urma acțiunilor rebelilor Houthi susținuți de Iran.

Cea mai mare lovitură este primită de portul Pireu, „care este cel mai mare port de containere din Marea Mediterană”, dar și ”primul port major pentru navele de marfă care sosesc în Europa, după ce au traversat Canalul Suez”, scrie Handelsblatt, preluat de Athens Voice.

Din Pireu, containerele sunt apoi transportate în Europa. În 2023, „Pireu a fost al patrulea cel mai mare centru de manipulare a containerelor din Europa după Rotterdam, Anvers și Hamburg”, mai scrie ziarul german.

După cum relatează Deutsche Welle, criza din Marea Roșie este pe cale să schimbe datele actuale. „Navele care transportă containere din Extremul Orient ajung cu întârzieri de săptămâni sau nu mai vin deloc la Pireu, pentru că urmează traseul din jurul Capului Bunei Speranțe și își descarcă mărfurile în porturile din Marea Nordului”.

Înainte de această criză „30% din traficul internațional de containere trecea prin Marea Roșie și Canalul Suez. Potrivit datelor Organizației Maritime Internaționale (OMI), 18 companii de transport maritim evită acum această rută – inclusiv Hapag-Lloyd, cea mai mare companie de transport maritim german.

CMA CGM din Franța, Cosco Container Lines din China, Evergreen Line din Taiwan și OOCL din Hong Kong au renunțat la Pireu ca escală pentru majoritatea curselor lor săptămânale din Asia către Europa, optând pentru ruta din jurul Capului Bunei Speranțe spre Europa de Nord".

Navele de marfă de la alte companii abordează portul Pireu „ca un ultim port de escală, înainte de a se întoarce din nou în Extremul Orient, înconjurând Africa. În Grecia și alte țări mediteraneene există deja întârzieri în livrările de haine, încălțăminte, electrocasnice, aparatură electronică și mașini din Asia”. 

Dilema Chinei

Aceste evoluții pun presiune și asupra Chinei, care „pe de o parte, nu dorește să fie de partea Occidentului în ceea ce privește conflictul din Gaza. Dar, pe de altă parte, Beijingul, care este operatorul portului Pireu și furnizorul multor bunuri care tranzitează acest port, are un interes ca lucrurile să revină la normalitate în Marea Roșie cât mai curând posibil”.

De aceea, unii diplomați occidentali estimează că „Beijingul încearcă în culise să pună capăt atacurilor rebelilor”.Cu toate acestea, există unii care beneficiază de noile date.

După cum explică Handelsblatt, „timpul mai lung de călătorie înseamnă o capacitate disponibilă mai mică și, prin urmare, tarife mai mari. […] Și companiile de transport maritim beneficiază de asta. De la mijlocul lunii decembrie, acțiunile AP Moller-Maersk au crescut cu 30%, în timp ce cele ale Hapag-Lloyd's au crescut chiar cu 51%. Chiar și armatorii greci, care controlează 1/5 din tonajul mondial (dwt), beneficiază de pe urma acestei crize”.

Rusia cere o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate ONU

Pe de altă parte, China și Rusia s-au disociat de atacul de vineri dimineață al forțelor comune ale Statelor Unite și Regatului Unit asupra pozițiilor miliției Houthi din Yemen. Moscova l-a condamnat și a cerut o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU, în timp ce Beijingul și-a arătat îngrijorarea cu privire la escaladarea războiului din Gaza în alte zone din Orientul Mijlociu.

Misiunea Permanentă a Rusiei la ONU a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU cu privire la atacuri.

"Rusia a solicitat o reuniune urgentă a Consiliului de Securitate al ONU pentru 12 ianuarie în legătură cu atacurile din Yemen ale Statelor Unite și ale Regatului Unit", a informat Misiunea într-o scurtă declarație pe canalul său Telegram.

De asemenea, purtătoarea de cuvânt al Ministerului rus de Externe, Maria Zaharova, a descris atacurile aeriene ale SUA împotriva Yemenului ca fiind un alt exemplu de "desconsiderare totală a dreptului internațional", pe contul său Telegram.

"Raidurile aeriene ale Statelor Unite împotriva Yemenului sunt un alt exemplu de denaturare de către anglo-saxoni a rezoluțiilor Consiliului de Securitate al ONU și de nesocotire totală a dreptului internațional în numele escaladării situației din regiune în propriile lor scopuri distructive", a scris diplomatul.

De asemenea, Iranul a condamnat "ferm" atacul. Purtătorul de cuvânt al Ministerului Afacerilor Externe, Naser Kanani, a declarat că aceasta este o "încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Yemenului", care "va alimenta instabilitatea în regiune".

Kanani a declarat că aceste bombardamente împotriva mai multor orașe yemenite sunt "o acțiune arbitrară, o încălcare clară a suveranității și integrității teritoriale a Yemenului și o încălcare a legilor și normelor internaționale", potrivit unui comunicat al MAE iranian publicat pe rețeaua de socializare X.

"Aceste atacuri arbitrare nu vor avea alt rezultat decât să alimenteze insecuritatea și instabilitatea în regiune", a declarat el, înainte de a denunța că Washingtonul și Londra încearcă să distragă atenția de la "crimele" Israelului, pe care el l-a numit "regim fals, criminal și agresor", în timp ce își continuă atacurile în Fâșia Gaza și Cisiordania.

Iranul a susținut insurgența rebelilor Houthi în conflictul din Yemen împotriva guvernului yemenit, susținut de Arabia Saudită, deși în ultimele luni Teheranul și Riadul - cu mediere  chinez - au pledat pentru restabilirea relațiilor lor diplomatice, inclusiv deschiderea ambasadelor și consulatelor lor, și colaborarea în probleme de securitate.

La rândul său, Arabia Saudită a făcut apel la "moderație" și "evitarea escaladării", deși a subliniat "importanța menținerii securității și stabilității în regiunea Mării Roșii" în fața "evenimentelor la care este martoră regiunea".

Sursa: RADOR RADIO ROMÂNIA