Începută din primul mandat al lui Vladimir Putin, această apropiere are astăzi o importanță strategică sporită într-un context de ruptură cu Occidentul, scrie France 24.

Organizarea acestui forum la Kazan nu este întâmplătoare: pentru statul rus, capitala Tatarstanului, situată la 800 km la est de Moscova, are vocația să reprezinte coexistența religioasă pașnică în Rusia și să vehiculeze imaginea unei țări "multinaționale". În această republică a regiunii Volga, islamul este implantat de secole. Și populația tătară, de confesiune musulmană, constituie prima minoritate la scara întregii țări.

"Tatarstanul este una din regiunile cele mai bogate ale Rusiei și servește și drept vitrină economică", explică Ivan U. Klyszcz, cercetător la International Centre for Defence and Security din Tallinn (Estonia). "Deoarece concentrază industrii și atrage investiții, ea are un profil ce corespunde pe deplin abordării economie pragmatice a Rusiei".

Dovadă a importanței acordate acestei manifestări: președinția comitetului de organizare i-a fost încredințată lui Marat Khusnullin, viceprim-ministru al Federației Ruse, originar și el din Tatarstan.

Obiectivul forumului constă în strângerea legăturilor cu țările ce compun Organizația Cooperării Islamice (OCI) - mai întâi economice, dar și culturale și intelectuale.

Fondată în 1969, această organizație interguvernamentală cu sediul în Arabia Saudită numără 57 de state membre și își revendică rolul de a reprezenta "vocea colectivă a lumii musulmane", "ale cărei interese le apără și protejează". 

Identitate musulmană

Rusia număra circa 15 milioane de cetățeni musulmani, "în sensul în care aparțin unui grup etnic al cărui fond cultural este legat de islam. Desigur, nu toți sunt credincioși și și mai puțini practicanți", precizează Marlène Laruelle, directoarea Institutului pentru studii europene, ruse și eurasiatice la Universitatea George Washington din capitala SUA.

Trăind în majoritate în republicile din Caucaz și în regiunea Volga-Ural, ei reprezintă peste 10% din populația țării. Cu acest titlu, Vladimir Putin a fost în 2003 primul lider al unui stat cu majoritate ne-musulmană invitat să vorbească la summitul Organizației Cooperării Islamice (OCI). Noul președinte rus înțelegea atunci să îmbunătățească imaginea unei Rusii declasate, foarte degradate de războaiele duse în Afganistan și în Cecenia.

Doi ani mai târziu, admiterea sa în OCI ca stat observator este o victorie diplomatică pentru Vladimir Putin. "Integrarea Rusiei în această instanță s-a înscris într-un context de noi tensiuni cu Washingtonul – referitoare la Irak în special -  și răspundea și voinței de reechilibrare a Arabiei Saudite față de Statele Unite", amintește Igor Delanoë, directorul Observatorului franco-rus, centru de reflecție din Moscova.

Statul rus își revendică astfel și o anumită apartenență la "lumea musulmană". La modul mai general, Vladimir Putin nu pierde ocazia să amintească singularitatea Rusiei, țară "multinațională" - unde coabitează diferite naționalități - și multiconfesională.  

"Reorganizarea ordinii mondiale"

Pentru a-și asigura o influență în această regiune a lumii, Rusia s-a dotat în 2006 cu un "grup de viziune strategică" prezidat astăzi de Rustam Minnikhanov, liderul Tatarstanului. Activitatea lui, care a avut un declin în contextul "Primăverilor arabe", a crescut după anexarea Crimeii, când țările occidentale au decis adoptarea de sancțiuni economice împotriva Rusiei.

De atunci, relațiile economice între Rusia și țările Orientului Mijlociu s-au dezvoltat. "Reînnoirea generațională în monarhiile din Golf a permis această apropiere – pentru noile elite, războaiele din Afganistan și Cecenia aparțin istoriei", arată Igor Delanoë.

Puternicele opoziții trezite de războiul din Siria nu au împiedicat mai mult această dezvoltare. În opinia analistului Observatorului franco-rus, personalitățile rusești ce dețin această "identitate musulmană" joacă un rol de "mesageri": în martie 2022, Rustam Minnikhanov a fost de exemplu primit de președintele senegalez Macky Sall.

"Această diplomație paralelă se face coordonat cu puterea centrală, ea se sincronizează cu politica Kremlinului", susține Ivan U. Klyszcz, în opinia căruia se distinge totuși Ramzan Kadîrov. Liderul Ceceniei, care spune că are relații privilegiate în monarhiile din Golf, are o abordare ce pare mai individuală.

Declanșarea războiului contra Ucrainei a dat, în mod natural, o nouă dimensiune forumului de la Kazan, mai oportun ca oricând: Rusia înțelege să-și reorienteze parteneriatele economice și strategice. Pe 31 martie, Moscova a adoptat o nouă doctrină de politică externă prezentând "lumea islamică" ca pe un interlocutor privilegiat. Până în prezent, termenul "islamic" era absent. O evoluție care, potrivit lui Igor Delanoë, "se adaugă la acest narativ al importanței civilizațiilor în reorganizarea ordinii mondiale".  

Sentiment anti-occidental

Cu ocazia deplasărilor sale oficiale, ministrul rus al afacerilor externe, Serghei Lavrov, a căpătat obiceiul de a califica drept "colonială" atitudinea occidentalilor față de restul lumii - o apreciere care alimentează o neîncredere deja înrădăcinată, în special față de Statele Unite.

"Percepția față de Rusia este desigur mai bună în "lumea musulmană" decât în Occident, dar această viziune pozitivă este exagerată de propagandă", estimează cercetătorul Ivan U. Klyszcz, care o atribuie unui puternic sentiment anti-occidental și unei necunoașteri a realității din Ucraina.

Pe de altă parte, prezența pe teren a unui număr semnificativ de soldați proveniți din republicile din Caucaz contribuie uneori, pe Internet, la creare unei imagini a unei Rusii "de partea musulmanilor".

Somate să condamne agresiunea rusă, țările din regiune au dat dovadă, global, de reținere, refuzând să-și sacrifice economia în numele unui conflict "imperial" considerat îndepărtat. Această retragere a fost observată și în alte părți în lume, în special pe continentul african.

Sudul global încearcă să-l capteze astăzi Rusia, ruptă de Occident. După o primă ediție la Soci în 2019, Rusia organizează în această vară la Sankt Petersburg un nou summit Rusia - Africa.

"Retragerea Rusiei poate fi considerată ca o victorie a Occidentului în Europa, dar în Sudul global nu se remarcă o victorie occidentală; dimpotrivă, războiul accelerează fragmentarea lumii, deglobalizarea și regionalizarea blocurilor strategice și a legăturilor economice", analizează profesoara Marlène Laruelle într-o notă pentru Institutul francez de relații internaționale (Ifri).

"Puterile regionale trag învățăminte din felul în care Occidentul duce războiul economic contra Rusiei și își întăresc autonomia față de instituțiile și mijloacele de presiune occidentale".

Sursa: RADOR