Un tratat nuclear de referinţă ia sfârşit. Se întoarce Europa în epoca Războiului Rece? Germania și Franţa încearcă să împiedice o cursă a înarmărilor și să mențină deschise canalele de dialog cu Rusia. Unitatea NATO e şi ea pusă la încercare.

Ronald Reagan şi Mihail Gorbaciov au semnat la 8 decembrie 1987 Tratatul Forţelor Nucleare Intermediare (INF), prin care cele două superputeri din perioada Războiului Rece - SUA şi URSS - cădeau de acord asupra interzicerii rachetelor cu capacități nucleare cu rază medie de acțiune (500 - 5.500 km). Cei doi lideri au semnat şi pentru efectuarea unor inspecţii pentru ca fiecare parte să se asigure că cealată parte respectă termenii acordului. La mai puţin de cinci ani de la semnarea INF, 2.692 de rachete au fost distruse.

În 2007, Vladimir Putin a declarat că Tratatul nu mai serveşte intereselor Rusiei. Asta se întâmpla după ce președintele american George W Bush a scos SUA, în 2002, din Tratatul rachetelor antibalistice (ABM).

Din 2014, Washingtonul și Moscova au început să se împungă, acuzându-se reciproc în repetate rânduri că au încălcat Tratatul. Americanii au arătat cu degetul spre rachetele ruseşti 9M729, în timp ce Moscova a susținut că raza lor de acţiune este sub cei 500 de kilometri menţionaţi în Tratatul INF.

În februarie 2019, președintele Donald Trump a suspendat participarea SUA la acord, acelaşi lucru fiind făcut şi de liderul de la Kremlin, Vladimir Putin. 

De atunci, diplomaţii germani şi francezi au lucrat în culise pentru a salva Tratatul, dar totul a fost în zadar, a declarat pentru Deutsche Welle Fabrice Pothier, senior consultant la International Institute for Strategic Studies şi fost director pentru planificarea politicilor la NATO. 

Ulrich Kühn, de la Institute for Peace Research and Security Policy al Universităţii din Hamburg, spune că renunţarea la INF e o "veste foarte proastă pentru securitatea europeană".

"Practic se întoarcem înapoi în istorie, în anii 1980. Vom vedea din nou rachete ruseşti îndreptate spre Europa Occidentală. Poate într-un an sau doi vom vedea şi rachete occidentale îndreptate spre Rusia", a precizat el pentru DW. 

Evoluţiile din ultimii ani au creat îngrijorare în rândul statelor membre NATO, în special în rândul celor din Europa Centrală şi de Est, care se tem cel mai mult de o nouă cursă a înarmării.

Roderich Kiesewetter, parlamentar CDU, se opune înţelegerilor militare bilaterale între Washington şi partenerii săi europeni, susţinând că ar putea slăbi coeziunea NATO. El spune că astfel de acorduri ar putea aduce la amplasarea unor noi arme nucleare în Europa. 

Fostul oficial NATO Fabrice Pothier face apel la Franţa şi Germania să continue eforturile diplomatice şi să aibă un dialog cu Rusia. 

Experţii se tem că renunţarea la INF ar putea pune în pericol şi alte acorduri dintre Washington și Moscova, afectând astfel eforturile globale de dezarmare nucleară.

"O frână de neprețuit în calea războiul nuclear a fost pierdută", a avertizat secretarul general al ONU, Antonio Guterres, adăugând că renunţarea la Tratat nu va reduce, ci va spori ameninţarea reprezentată de rachetele balistice. 

Mulţi analişti estimează că am putea asista la o cursă a înarmărilor între SUA, Rusia şi China. 

"Acum că tratatul a luat sfârşit, vom asista la dezvoltarea și desfășurarea de noi arme", a declarat pentru AFP Pavel Felgenhauer, analist militar rus: "Rusia este deja pregătită".

Luna trecută, secretarul general al Alianţei Nord-Atlantice, Jens Stoltenberg, a declarat la BBC că rachetele ruseşti - care încalcă Tratatul - sunt capabile să poarte capete nucleare, sunt foarte greu de detectat şi pot lovi oraşe europene în câteva minute.

Vineri, într-o conferinţă de presă la Bruxelles, Stoltenberg a declarat că Alianţa va acţiona în mod responsabil, deoarece nu doreşte o nouă cursă a înarmărilor: "Nu intenționăm să desfăşurăm noi rachete nucleare terestre în Europa".

Ministrul german de Externe, Heiko Maas, consideră că Europa îşi pierde "o parte din securitatea sa''.

''Sunt convins că astăzi trebuie să reuşim, încă o dată, să ne supunem regulilor privind dezarmarea şi controlul armamentelor pentru a împiedica o nouă cursă a înarmării nucleare'', a spus el, lansând un apel către Washington şi Moscova de a nu renunţa şi la noul tratat START, semnat în 2010 şi care expiră în 2021.

În iunie, Putin a ameninţat SUA că, dacă nu se aşează la masa negocierilor, nu va prelungi noul START, care limitează la 1.550 numărul de focoase strategice mobilizate pe fiecare parte.