Vom avea acum timp să analizăm motivele acestor rezultate și să luăm în considerare lecțiile pe care le putem învăța. Dar sunt două aspecte în privința cărora știm deja ce susține Trump: izolaționismul Statelor Unite, respingând ceea ce poate constitui o frână pentru interesele și pentru capacitatea sa de a acționa și, de asemenea, știm că noul președinte are o viziune tranzacțională asupra lumii, unde ceea ce contează este cine câștigă și cine pierde, iar nu dacă poate fi găsită o soluție în care ambele părți să cedeze puțin.

Aceste două caracteristici au consecințe, în special pentru o țară precum Portugalia, care își ancorează prezența internațională în organizațiile internaționale și în diplomație. Și chiar dacă știm că nu tot ceea ce se promite într-o campanie ajunge să se întâmple, dacă doar luăm în calcul doar ceea ce a afirmat deja Donald Trump despre Dreptul Internațional, Apărare și comerț vom avea motive de îngrijorare.

În domeniul apărării, președintele Trump consideră de mulți ani că Europa trăiește în umbra scutului protector al NATO, care depinde de Forțele Armate, de tehnologia și de bugetul american. Și nimeni nu-l va putea acuza pe fostul și viitorul președinte de lipsă de claritate, întrucât acesta a afirmat de multe ori că dacă europenii nu vor contribui la NATO, SUA nu le vor veni în ajutor. Într-un moment în care trăim războaie la porțile noastre și nu numai, avertismentele lui Trump nu ar trebui să fie ignorate.

În comerțul internațional, președintele ales a anunțat o politică de protecționism fiscal, impozitând produsele, bunurile și serviciile care intră pe piața americană, ceea ce va duce cu siguranță la reacții din restul lumii și la un război comercial, care ar putea genera o criză economică și prăbușirea Organizației Mondiale a Comerțului, deja ineficiente.

În sfârșit, și cum ONU este deja foarte slăbită, lipsa de sprijin din partea Statelor Unite pentru principiile Cartei Națiunilor Unite ar putea pune sub semnul întrebării dreptul internațional, care a permis, mai bine sau mai rău, gestionarea tensiunior în rândul celei mai mari părți a țărilor de pe planetă.

În fața acestui scenariu, auzim voci care susțin că răspunsul va consta în consolidarea rolului Uniunii Europene, care ar trebui să-și asume în diplomație și în apărare același rol de primă mână pe care îl joacă deja în economie și in comerț. Dar aceste voci nu par să considere că UE este profund divizată între guvernele care se tem de viziunea trumpiană asupra lumii și cele care o îmbrățișează, iar pentru ca UE să facă acest salt cosmic, va fi necesară identificarea de soluții care să-i mulțumească atât pe unii, cât și pe alții.

Viitorul, de fapt, nu pare strălucit.

Sursa: Rador Radio România