Per ansamblu, Vilks caracterizează experiența drept una pozitivă, fără sincope deosebite.

„În Letonia, oamenii au „adoptat” euro cu mult timp înainte să aibă loc aderarea oficială, pentru că moneda se utiliza deja mai ales în mediul de afaceri”. Totuși, temerile și suspiciunile nu au lipsit. În 2012, când noi discutam despre aderarea la euro, se întâmpla și crizei din Grecia. Cetățenilor le-a fost teamă că și noi vom plăti pentru problemele de acolo. Atunci, mulți au spus că poate nu estre momentul potrivit”

 Acesta a fost un aspect. Un alt aspect, a mai existat teama de a nu se repeta experiența țărilor din primul val de adoptare a euro: în Germania, Italia, Spania, spre exemplu, unde efectul de după aderarea la euro a fost escaladarea inflației. Prețurile au crescut prea mult, mai ales în domeniul serviciilor. „Cetățenilor le-a fost teamă de acest efect, însă noi am semnat un acord cu mediul de afaceri, pentru a fi foarte responsabili și nu au apărut probleme deosebite”, a spus Vilks.

Un al treilea aspect care a trebuit să fie luat în calcul - temerile de pierdere a identității. A fost important să alegem simbolurile, cum vor arăta monedele. „Am utilizat simbolul monedei noastre dinainte de război și oamenii au primit-o foarte bine”. 

Per ansamblu, tot procesul „a decurs foarte lin și nimeni nu a resimțit drastic, multora le-a fost teamă și de cum se va desfășura tehnic, dar nu au fost probleme”, a mai declarat Vilks.

Sondajele de opinie despre susținerea monedei euro spun multe despre efectul acestei schimbări. „Cu doi ani înainte de adoptare, procentul de susținere din partea populației era de 25%, în momentul dinaintea adoptării câteva săptămâni- ajunsese la 50% iar acum, după un an, este de 70-75%. Salariile au crescut, inflația este redusă, vedem că nu se întâmplă nimic rău în zona euro. Este adevărat, sunt probleme în Grecia, dar în zona euro în general lucrurile merg spre bine”, a mai spus fostul ministru leton.

Foarte importantă, a subliniat acesta, dincolo de pregătirea tehnică, este câștigarea încrederii populației. „Campania ce informare către public a început cu aproximativ 2 ani înainte însă a devenit foarte activă în ultimele luni. Este important să se implice mediul academic sau vedete, oameni populari. Politicienii sau băncile centrale nu pot să facă asta singuri. Informația trebuie să ajungă la circa 90% din populație”, a mai explicat Vilks, 

Andris Vilks a participat la Conferința "Calea României către zona Euro" organizată de Reprezentanța Comisiei Europene și Banca Națională a României. 

Prezentarea susținută la conferință, aici: